La 24 de ore după ce reprezentanţii Ligii Asociaţiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR) au afirmat că rachetele antigrindină ar fi provocat secetă în judeţul Prahova, implicit pierderi financiare, respectiv că acestea ar fi „trase la întâmplare”, ministrul PNL al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a replicat că sistemul de rachete antigrindină este în perfectă stare de funcţionare şi este utilizat în sistem semi-militarizat.
„Sistemul are nişte reguli foarte simple, este un sistem semi-militarizat. Este o monitorizare, atât din partea celor care operează, cât şi din partea ministerului şi a agenţiei naţionale antigrindină şi toate aceste date sunt stocate şi avem posibilitatea să analizăm după ce s-a întâmplat, cu ani în urmă, tot ceea ce se procesează, comenzile şi efectele lor, astfel încât comenzile de lansare a rachetelor să nu fie haotice şi să nu reducă precipitaţiile”, a precizat șeful MADR la Digi 24, joi, 9 iulie 2020.
Oros a mai adăugat că, în afară de judeţul Prahova, nu a mai avut reclamaţii cu privire la sistemul național antigrindină.
„Dimpotrivă, ieri am fost în judeţul Vrancea, unde, deşi sunt 10 puncte de lansare operaţionale, fermierii au cerut încă opt puncte pentru a se proteja toată suprafaţa judeţului. La fel şi cei din zona Dăbuleni. Strategia ministerului prevede ca în anul 2024 toată suprafaţa agricolă a ţării să beneficieze de sisteme antigrindină”, a adăugat oficialul guvernamental.
Pe de altă parte, Adrian Oros a mai menționat că toţi aceia care vor fi afectaţi de secetă, vor fi despăgubiți.
„Avem 1,2 milioane de hectare afectate de secetă. Toţi fermierii vor primi aproximativ 200 de euro pe hectar, în funcţie de cultură şi avem măsuri pentru compensarea efectelor COVID-19 pentru celelalte sectoare din agricultură”, a conchis acesta.
Miercuri, 8 iulie 2020, unii membri ai LAPAR au acuzat că sistemul național antigrindină este deficitar, chiar dacă a fost conceput pentru a proteja culturile agricole și se plâng că lansările de rachete au dus la pierderi de milioane de euro.
În plus, agricultorii din acest județ afirmă că utilizarea sistemului antigrindină în forma actuală provoacă secetă, iar Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nici nu vrea să audă de oprirea sistemului până la remedierea problemelor.
„Înaintea perioadei ploioase din acest an s-a tras cu rachete în norii care se formau spontan, cu încărcătură de precipitații. Este clar că nu am avut o evaluare detaliată a situației atmosferice, în prealabil”.
„Se trage și acum cu rachete, la întâmplare, de fiecare dată când se semnalează un front atmosferic cu o posibilă încărcătură de grindină. După tragere, acesta se dispersează brusc, iar ploaia nu se mai formează.
„Dacă în zona noastră avem astfel de situații odată la câteva zile, atunci toate ploile care se formează spontan sunt compromise. Din cauza acestui fenomen produs de sistemul antigrindină, mii de hectare de producție sunt distruse în fiecare an.
„Și asta pentru că toate ploile care scapă de arcul carpatic sau care sunt formate spontan, sunt îndepărtate cu rachete, astfel că nu mai ajung în zona de câmpie a județului Prahova”, mărturisea cu amărăciune în glas Adrian Mocanu, vicepreședintele Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România (LAPAR).
Luni, 6 iunie 2020, MADR anunța că nu mai puțin de 80 de rachete antigrindină erau lansate în perioada 26 iunie-3 iulie din punctele de lansare ale Unităţilor de combatere a căderilor de grindină, pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale din zonele de intervenţie.
„Lansările au avut efectul scontat, iar pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită intervenţiilor active în atmosferă din cadrul unităţilor Sistemului”, potrivit informării ministerului de resort.
Conform sursei citate, sezonul de combatere a căderilor de grindină se derulează în perioada 15 aprilie – 15 octombrie 2020, pentru toate Unităţile din structura SNACP.
Potrivit MADR, anul acesta, Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor (SNACP) protejează o suprafaţă de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcţionarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL).