Prima pagină » Economic » Alianța dintre China și Rusia este erodată de lipsa de bani a Moscovei și de încetinirea economiei chineze

Alianța dintre China și Rusia este erodată de lipsa de bani a Moscovei și de încetinirea economiei chineze

Alianța dintre China și Rusia este erodată de lipsa de bani a Moscovei și de încetinirea economiei chineze
Xi Jinping, conducătorul Chinei, și Vladimir V. Putin, președintele Rusiei, au urmărit umăr la umăr parada militară de la Beijing, prilejul Chinei de a a-și etala forța armată și de a aminti poporului, sau popoarelor, că actuala putere este moștenirea de la cei care au învins cotropitoarea Japonie în al Doilea Război Mondial.

 Putin este și el liderul unei țări învingătoare, care și-a spulberat cotropitorii în același război. Paradele militare de la Moscova țin să sublinieze aceasta.

Lideri ai unor mari puteri mondiale, Putin și Xi s-au lăudat adesea cu prietenia lor. Acum, când economiile țărilor lor trec prin vremuri tulburi, relația lor este pusă la încercare, scrie The New York Times.

Două acorduri energetice cu greutate semnate anul trecut, care ar permite gazelor naturale rusești să ajungă în China, n-au progresat aproape deloc și abia dacă au fost menționate în discuțiile celor doi lideri de după parada militară de joi din Piața Tiananmen. Comerțul bilateral dintre cele două țări a fost estimat la peste 100 de miliarde de dolari pentru anul aceasta. În primele șase luni, schimburile comerciale au ajuns la doar 30 de miliarde de dolari. Principala cauză a fost reducerea cererii Chinei pentru petrol rusesc.

Din cauza șocurilor recente de pe burse și a celei mai lente creșteri economice din ultimul sfert de secol, Beijingul nu-i mai poate asigura lui Putin „balastul” pe care acesta l-a căutat pentru a se proteja de sancțiunile împuse Rusiei de Europa și SUA.

„Rusia era dependentă de creșterea Chinei, piața principală pentru materii prime precum petrol, gaze naturale și minereuri”, spune Fiona Hill, analist specializat pe Rusia de la Brookings Institution din Washington. China era alternativa la Europa. Liantul relației dintre Putin și Xi era acordul din mai 2014 privind un contract (estimat la 400 de miliarde de dolari) pe 30 de ani prin care China cumpără gaze naturale din Siberia de Est. Primele livrări ar fi urmat să se facă între 2019 și 2021. La semnarea acordului, Putin a descris înțelegerea ca fiind „un eveniment epocal” și și-a exprimat încrederea că Rusia, presată de sancțiunile europene, își va putea diversifica vânzările de gaze. Prețul nu a fost niciodată anunțat oficial și este foarte probabil ca, din cauza prăbușirii cotațiilor petrolului și a prețului energiei în general, acest contract să fie renegociat, spune Jonathan Stern, specialist al Institutului Oxford pentru Studii de Energie. China a vrut gaze rusești pentru regiunile sărace din nord, iar Rusia a început să pregătească livrarea combustibilului. Însă până în prezent, activitatea de foraj a fost redusă, a explicat Stern.

O altă afacere, tot cu gaze naturale, dar din Siberia de Vest, a fost inițiată de cei doi lideri în noiembrie la Beijing, dar toată lumea se aștepta ca un contract formal să fie semnat la Beijing cu ocazia vizitei lui Putin pentru parada militară. „Acesta este contractul pe care Putin l-a fi putut semna săptămâna trecută, dar am înțeles că nu s-a semnat nimic deoarece acum cererea Chinei pentru gaze naturale pare mai mică decât s-a anticipat”, a precizat Stern.

Afacerea este complicată și de incapacitatea Rusiei de a plăti conductele prin care ar fi livrate gazele. S-ar putea, de asemenea, ca nevoia Chinei de gaze naturale rusești să nu fie atât de mare încât Beijingul să finanțeze construcția gazoductului, apreciază Edward C. Chow, analist la Center for Strategic and International Studies din Washington.

„Este vorba de o relație simbolică, cu o bază economică restrânsă și volatilă. Elita de la Kremlin a fost dezamăgită că nimic nu s-a materializat așa de rapid cât a vrut ea”, spune Alexander Gabuev, specialist în relații ruso-chineze la Carnegie Moscow Center.

Cererea Rusiei pentru produse industriale chinezești a scăzut cu 40% de la începutul anului, iar cea pentru îmbrăcăminte cu 50%, față de perioada similară din 2014, a calculat Gabuev. Volatilitatea rublei i-a făcut precauți pe investitorii chinezi, iar încercările de a face sectoarele bancare ale celor două țări să lucreze împreună nu au dat rezultate.

Cele două acorduri privind gazele naturale nu sunt singurele victime ale încetinirii economiilor. O legătură feroviară rapidă despre care China a spus că o va construi între Beijing și Moscova este pusă sub semnul îndoielii deoarece China, expertă în astfel de construcții, cere ca Rusia să plătească pentru ea. Ruta ar trebui să se deschidă înainte de Cupa Mondială la Fotbal pe care Rusia o va găzdui în 2018, dar lucrările nici măcat n-au început. Specialiștii spun că Rusia nu are bani pentru așa ceva, iar chinezii nu vor lucra pe gratis.

Citește și