Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii ar „costa” statul român 10 miliarde lei
O modificare adusă recent Codului Fiscal care „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, după ce acestea au evitat plata taxelor aferente salariilor folosind mijloace la limita legii, ar duce la neîncasarea de către stat a unor venituri de 10 miliarde de euro pentru ultimii cinci ani.
Amnistia fiscală oferită transportatorilor şi companiilor de construcţii este un factor care împiedică România să se apropie de media UE la un indicator: ponderea în PIB a veniturilor încasate la buget, potrivit businessmegazine.ro.
O modificare adusă recent Codului Fiscal „iartă“ companiile de transporturi şi de construcţii (cu activităţi în alte ţări) de amenzile Fiscului, care în ultimii ani ar fi reîncadrat diurnele angajaţilor din aceste sectoare ca venituri salariale. Legea nr. 72 pentru anularea unor obligaţii fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, iniţiată de deputatul PNL de Gorj, Gheorghe Pecingină, a fost publicată în Monitorul Oficial pe 31 martie 2022. PNL are mai mulţi membri cu interese în domeniul transporturilor. De exemplu, familia deputatului PNL Robert Sighiartău controlează transportatorul Tabita Tour din Bistriţa, cu afaceri de peste 56 de milioane de lei în 2020.
Numai în sectorul transporturilor internaţionale lucrează peste 186.000 de şoferi, cu un venit mediu de 2.600 de euro brut pe lună, potrivit unui studiu al KPMG, realizat la comanda UNTRR- Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România. Dacă din cei 2.600 de euro brut se scade salariul minim pe economie pentru care se plătesc toate taxele şi contribuţiile sociale (de circa 480 de euro brut în 2021), rezultă o diferenţă sub formă de indemnizaţie de tip diurnă/detaşare de 2.210 de euro brut pe lună per salariat.
Statul român „pierde” colectarea a peste 10 miliarde de euro din aceste venituri, doar în cazul transportatorilor
Dacă s-ar aplica, pe o perioadă de cinci ani, la 186.000 de şoferi, acelaşi regim de impozitare ca pentru salarii pentru diferenţa de 2.210 euro, rezultă că statul a „ratat“ colectarea a peste 10 miliarde de euro din aceste venituri, doar în cazul transportatorilor, potrivit unui calcul ZF.
Deşi impactul bugetar al oricărui proiect de lege trebuie menţionat în expunerea de motive. În cazul amnistiei pentru transportatori această precizare nu a fost făcută.
„Practica amnistiilor fiscale înseamnă de fapt pierderea unor bani din bugetul de stat. În 2015, guvernul a aprobat o amnistie fiscală pentru avocaţi, arhitecţi şi farmacişti, în total aproape 600 de mii de persoane pentru care statul a trecut cu vederea plata unor impozite. Discuţia legată de impozitarea diurnelor este veche, chiar de la ultima amnistie fiscală serioasă, cea din 2015. Un control al ANAF arată că şoferii sunt plătiţi cu salariul minim, dar încasează diurne de 5-6 ori mai mari. Între timp, aceasta a rămas practica de lucru, dar ANAF nu a soluţionat această problemă“, a spus Florin Andrei, economist, fost secretar de stat în Ministerul de Finanţe, potrivit businessmegazine.ro
Totodată, a adăugat el, se discută în prezent despre acordarea unor deconturi la carburanţi pentru transportatori, ceea ce va însemna că acest sector beneficiază de importante stimulente fiscale.
Acordarea amnistiilor fiscale încetineşte ritmul de dezvoltare economică
Acordarea amnistiilor fiscale reprezintă o piedică în creşterea gradului de colectare a veniturilor la buget, necesară pentru majorarea bugetelor alocate investiţiilor şi, implicit, încetineşte ritmul de dezvoltare economică. România a colectat, din taxe şi impozite, venituri în cuantum de 32,8% din PIB în 2020, cu mult sub nivelul celorlalte state din Uniunea Europeană, unde media a fost de 46,3% în 2020. În Franţa, încasările la buget reprezintă peste 52% din PIB, în Germania – 46,5% din PIB, în Ungaria – 43,6% din PIB, iar în Polonia – 41,5% din PIB, potrivit datelor Eurostat.
Pe de altă parte, impozitarea diurnei ca venit salarial ar fi putut avea un efect negativ în economie. Un procent de 58% din firmele de transport rutier internaţional de marfă active în România ar fi dispărut de pe piaţă, iar 12% dintre acestea s-ar fi mutat în alte state din UE, generând pierderi de aproximativ 5,31 miliarde de euro (2,43% din PIB), potrivit rezultatelor unui studiu realizat la finalul anului trecut de KPMG.