Fiecare inspector fiscal are obligația să verifice dacă declarațiile contribuabililor sunt reale și, dacă acestea nu sunt conforme cu realitatea, să ia măsuri care să ducă la reducerea deficitelor, cu atât mai mult cu cât România are un nivel al colectării veniturilor fiscale mult mai scăzut față de media Uniunii Europene.
Inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au obligația să verifice declarațiile fiscale și să stabilească, dacă este cazul, diferențele de obligații fiscale principale.
Mai concret, după cum au precizat, luni, oficialii ANAF, potrivit prevederilor art. 113 alin.(2) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare, în scopul efectuării inspecției fiscale, organul de inspecție fiscală procedează la stabilirea bazei de impozitare, a diferenţelor datorate în plus sau în minus, după caz, faţă de obligaţia fiscală principală declarată de către contribuabil/plătitor şi/sau stabilită, după caz, de organul fiscal, acestea reprezentând sumele stabilite suplimentar ca urmare a unei acțiuni de control fiscal.
„Evaluarea individuală a inspectorilor fiscali este realizată de către structurile teritoriale în cadrul cărora aceștia își desfășoară activitatea, structuri teritoriale cărora nu li s-au comunicat ținte pentru sumele stabilite suplimentar de inspectori ca urmare a controalelor fiscale efectuate”, au transmis, luni, oficialii ANAF.
Precizările vin în contextul în care presa economică a scris că inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au „plan de sume suplimentare”, pe care să le stabilească firmelor aflate în control, iar cei care nu-l îndeplinesc primesc note mici.
Conform oficialilor, strategia ANAF privind activitatea de control fiscal se concentrează în prezent în jurul a două principii ce guvernează orice administrație fiscală modernă, respectiv
„În vederea armonizării procedurilor de control fiscal cu tendințele internaționale, potrivit cărora activitatea de control fiscal devine ultima pârghie a administrației fiscale pentru realizarea conformării la declarare, ANAF a adoptat abordarea adaptată și progresivă a formelor și acțiunilor de control fiscal”, a transmis ANAF.
În acest sens, în vederea creșterii conformării la declarare a contribuabililor, ANAF, prin structurile de control fiscal, desfășoară în prezent două tipuri de acțiuni care presupun interacțiunea de la distanță cu contribuabilul:
Potrivit ANAF, contribuabilii cu risc fiscal ridicat sunt supuși acțiunilor de control fiscal, astfel:
Ministerul Finanțelor detalia, în 18 august, că s-au efectuat peste 3.600 controale antifraudă, cu implicații fiscale de 129,7 milioane lei.
Mai concret, în vederea creșterii conformării voluntare, în luna iulie 2023, organul de inspecție fiscală din cadrul ANAF a emis un număr de 1.790 notificări de conformare pentru riscuri fiscale estimate în sumă de 147.914.892 lei. De asemenea, în luna iulie 2023 au fost realizate de către structurile cu atribuții de control fiscal din ANAF:
Pe tot parcursul anului trecut, conform raportului de performanță al ANAF, ca urmare a controalelor efectuate la contribuabili persoane juridice şi fizice în anul 2022, inspecţia fiscală a înregistrat următoarele rezultate:
Potrivit raportului anual al ANAF, în 2022 s-a înregistrat o creștere a conformării voluntare la plată cu 0,7% față de anul 2021, de la 85,5% în anul 2021 la 86,2% în anul 2022.
România a înregistrat în anul 2022 veniturilor bugetare cu o pondere în PIB de 33,5%, cu mult sub media europeană de 46,5% (ecart de 13%), unul din cele mai mici comparativ cu statele membre ale UE, fiind urmată doar de Irlanda. Nivelul veniturilor fiscale (impozite și contribuții sociale) s-a menținut la 27,2% din PIB și în 2022, România situându-se tot pe penultimul loc, cu un ecart de 13,7% față de media UE (40,9% din PIB), conform raportului anual al Consiliului Fiscal.
Ponderea veniturilor fiscale în PIB înregistrată de România în anul 2022 este semnificativ sub cea a altor țări cu economii similare, precum Slovenia (36,4%), Polonia (35%), Cehia (34,7%) și Ungaria (34,5%).
Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare este mai mică cu 5%, iar cea a veniturilor fiscale, cu 3,4%.
Nivelul redus al veniturilor fiscale din România comparativ cu economii similare din UE poate fi atribuit, conform unui studiu din 2022 al Consiliului Fiscal, următorilor trei factori: (i) grad scăzut de colectare; (ii) exceptări și scutiri ce diminuează baza impozabilă și regimuri preferențiale în anumite sectoare de activitate / categorii de contribuabili; (iii) cote de impozitare în unele cazuri sub cele din UE.
Fotografie cu caracter ilustrativ