Analist: Impactul Brexit-ului asupra României va fi unul foarte mic

„Impactul asupra României este foarte mic, este de o treime de punct procentual. Consider că dacă prognoza de creștere economică pentru România este de 4% pentru anul viitor, atunci creșterea va fi de 3,7%. Impactul va fi unul mic pentru că România nu este foarte expusă, precum este Irlanda față de Marea Britanie din punct de vedere al importurilor și exporturilor. Mai mult, Irlanda este o țară foarte deschisă. Cea mai mare parte din venituri vin din exporturi. România are o economie mai puțin deschisă și depinde mai mult de cererea internă. Este mai puțin expusă la oricare țară, astfel mai puțin expusă Marii Britanii”, a spus Alan Ahearne, la o conferință organizată la Banca Națională a României.

Oficialul Băncii Centrale a Irlandei a afirmat că economia irlandeză și cea britanică sunt profund integrate în mai multe dimensiuni. Astfel, Marea Britanie reprezintă, pentru Irlanda, cel mai mare partener comercial, aproximativ 25% din exporturile de mărfuri din Irlanda provin din țara vecină. Totodată, Regatul Unit este destinația pentru 13% din exporturile Irlandei, care va fi și țara cea mai afectată din punct de vedere economic de Brexit.

Economia Irlandei va suferi, potrivit lui Alan Ahearne, de la 2 până la 6 puncte procentuale. Acesta a precizat că, de la referendumul pentru Brexit, lira sterlină s-a depreciat cu 20% față de euro.

Totodată, directorul Institului Whitaker a avertizat că sectorul agroalimentar este cel mai expus, atât în ceea ce privește bunurile importate și exportate, dar și al imputurilor folosite în agricultura, Iralnda depinzând mai mult de Marea Britanie decât de alte state europene.

Ahearne a mai vorbit despre sectorul turismului irlandez care a înregistrat deprecieri de la referendumul pentru Brexit din 2016, iar scăderea investițiilor din Marea Britanie a afectat și exporturile irlandeze de mașini și echipamente.

Parlamentul European a insistat asupra faptului că circumstanțele unice ale Irlandei, inclusiv chestiunea păcii în Irlanda de Nord, trebuie abordate în negocierile Brexit.

Există aproximativ 275 de treceri de frontieră terestră între Irlanda de Nord și Republica Irlanda, comparativ cu 137 de treceri pe întreaga frontieră estică a UE de la Finlanda la Grecia. Votul Regatului Unit din 2016 de a părăsi UE înseamnă că acești 500 de kilometri de graniță ar putea deveni în curând o frontieră externă a UE.

Imediat după declanșarea articolului 50 în martie 2017, Parlamentul și-a exprimat îngrijorarea cu privire la consecințele Brexit asupra Irlandei: Nord și Sud. Deputații europeni au subliniat, de asemenea, importanța menținerii acordului de pace de la Belfast, care a încheiat trei decenii de conflict în Irlanda de Nord și a fost aprobat de alegătorii din întreaga insulă în 1998.

Într-o rezoluție votată în Parlamentul la 3 octombrie, se estimează că deputații europeni vor încerca să evite întărirea frontierei irlandeze. După două decenii de pace relativă în Irlanda, centrele de supraveghere și punctele de control ale armatei din trecut au fost dezmembrate și zeci de mii de oameni se deplasează în fiecare zi peste granița deschisă. Nici Irlanda și nici Marea Britanie nu fac parte din spațiul Schengen.

Pacienți din Republică primesc radioterapie în Irlanda de Nord, în timp ce copii bolnavi din Belfast călătoresc în Dublin pentru operații cardiace. Aproximativ o treime din laptele produs în Irlanda de Nord este procesat în Republică, în timp ce 40% din carnea de pui produsă în sud este procesată la nord de graniță.

Berea Guinness este preparată în Dublin, dar traversează granița pentru a fi îmbuteliată și conservată înainte de a se întoarce spre sud pentru export. O piață unică a energiei electrice operează pe întreaga insulă. De la acordul de la Belfast din 1998, un organism de turism promovează atât Irlanda de Nord, cât și Republica.

Adresându-se membrilor parlamentului irlandez la Dublin, pe 21 septembrie, coordonatorul Brexit al Parlamentului, Guy Verhofstadt, a declarat: „Această frontieră a creat haos, ură și violență. Așa că reducerea acesteia la o linie pe o hartă a fost o realizare crucială. Nu vom permite niciodată ca Irlanda să sufere în urma deciziei britanice de a părăsi UE”.

Toți oamenii născuți în Irlanda de Nord au dreptul la cetățenia irlandeză și, prin urmare, la cetățenia UE. În rezoluția votată pe 3 octombrie, se subliniază că „niciun obstacol sau impediment” nu ar trebui să împiedice persoanele din Irlanda de Nord să-și exercite pe deplin drepturile la cetățenia UE. Parlamentul subliniază, de asemenea, că va fi necesară o soluție „unică” pentru a preveni întărirea frontierei.

UE a susținut că dorește să înregistreze progrese semnificative în trei aspecte specifice înainte de a începe discuțiile privind relația viitoare dintre UE și Regatul Unit: drepturile cetățenilor, soluționarea financiară și Irlanda. În rezoluția votată pe 3 octombrie, deputații au spus că acest progras nu a avut loc. Orice acord de retragere la sfârșitul negocierilor dintre UE și Regatul Unit va necesita aprobarea Parlamentului European înainte de intrarea sa în vigoare.

Banca Națională a României și Ambasada Irlandei în România au organizat, vineri, conferința cu tema „Impactul Brexit asupra economiilor din Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și Uniunea Europeană”.

Conferința a fost susținută de Alan Ahearne, director al Whitaker Institute și membru al Consiliului de Administrație al Băncii Centrale a Irlandei.

Liderii statelor UE, reuniți la Bruxelles la Consiliul European, au aprobat, joi, noul acord privind Brexit-ul anunțat în cursul dimineții și au adoptat o declarație în acest sens.

Potrivit unui oficial european citat de Reuters, liderii europeni au convenit ca acordul să fie valabil începând cu 1 noiembrie.

În declarație nu este menționată și vreo posibilă nouă amânare a Brexit-ului dincolo de data de 31 octombrie dacă parlamentul britanic respinge acordul.