Prima pagină » Economic » Analiști și oameni de afaceri despre reducerea CAS: Recuperarea datoriilor de la firmele în insolvență și reducerea evaziunii fiscale – cele mai improbabile

Analiști și oameni de afaceri despre reducerea CAS: Recuperarea datoriilor de la firmele în insolvență și reducerea evaziunii fiscale – cele mai improbabile

Analiști și oameni de afaceri despre reducerea CAS: Recuperarea datoriilor de la firmele în insolvență și reducerea evaziunii fiscale - cele mai improbabile
Sursele de scădere a CAS prezentate de premierul Ponta sunt ipotetice și optimiste, și ar trebui să aibă la bază studii de impact convingătoare, sunt de părere analiștii economici. Pe de altă parte, oamenii de afaceri cred că dacă autoritățile ar fi aplicat numai rațiuni contabile, nici cota unică nu ar fi fost introdusă niciodată.

Dragoș Cabat, analist economic și unul dintre proprietarii companiei de consultanță Financial View, crede că studiile de impact asupra impactului CAS trebuiau teoretic să fi fost prezentate FMI și Parlamentului.

„Așa cum ne și așteptam, sursele de scădere a CAS prezentate de premierul Ponta sunt ipotetice și optimiste. Desigur, având în vedere că ne referim la viitor și la impactul economic al reducerii CAS, aceste surse nu pot fi decât ipotetice.  Cu toate acestea, previziunile respective trebuie să aibă la bază studii de impact, care teoretic trebuia să fi fost prezentate FMI, Parlamentului și au fost cerute și de președinte (Traian Băsescu). Din câte știm, FMI nu a fost convins de sustenabilitatea măsurii de reducere a CAS – poate că tocmai studiul de impact nu a fost convingător… „, este de părere Dragoș Cabat.

Cabat spune că dintre efectele previzionate, recuperarea datoriilor de la firmele aflate în insolvență și reducerea evaziunii fiscale sunt cele mai improbabile. „Nu avem un istoric care să ne arate că astfel de măsuri ar fi avut în trecut efecte, în special în ceea ce privește evaziunea fiscală” , spune Cabat.

„Altfel, cât despre crearea de noi locuri de muncă, creșterea economică mai mare și încasările în plus din TVA – depinde de efectul de multiplicare în economie al banilor care vor rămâne la companii. Cred că estimarea acestui multiplicator este mai degrabă la îndemâna BNR, decât a angajaților din Ministerul de Finanțe”, crede analistul.

Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) și membru în boardul Coaliției pentru Dezvoltarea României, consideră că dacă autoritățile ar fi aplicat numai rațiuni contabile, nici cota unică nu ar fi fost introdusă niciodată.

„Coaliția (Coaliția pentru Dezvoltarea României n.n.) nu-și poate asuma și nu este problema ei de unde și care sunt cifrele pentru reducerea CAS. Dacă am fi aplicat numai rațiuni contabile,  nici cota unică nu ar fi trecut niciodată”, este convins Florin  Pogonaru.

În urmă cu o săptămână reprezentanți ai mediului de afaceri au avut o întrevedere de circa o oră, la Cotroceni, cu președintele Traian Băsescu în care au arătat că există un risc real ca bugetul să nu respecte limitele impuse.

Reducerea CAS este benefică pentru dezvoltarea mediului de afaceri din România, atât timp cât nu este însoțită de noi creșteri de impozite și taxe, au declarat recent reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, după consultările cu președintele Traian Băsescu.

Premierul a prezentat, la Guvern, marți seara, un material în care se afirmă că reducerea contribuțiilor de asigurări sociale la angajator, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperit prin încasări în plus la CAS, CASS, contribuții de șomaj și impozit pe venit din crearea de noi locuri de muncă (cu încasări estimate la 1,3 miliarde lei) și încasări în plus din TVA ca urmare a unor noi investiții pe care mizează șeful Guvernului (1,25 miliarde lei).

La acestea s-ar adăuga, în opinia premierului, alte surse, respectiv din recuperarea unor datorii de la firme în insolvență (calculul Guvernului fiind că s-ar încasa astfel 4 miliarde lei doar dacă sunt recuperate 10% din datorii), reducerea cu 10% din evaziunea fiscală estimată la CAS (1,9 miliarde lei), creșterea salariului minim în 2015 și venituri bugetare suplimentare din creșterea economică nominală mai mare din 2015.

Citește și