Expertul în fiscalitate Alex Milcev, despre taxa de solidaritate: „Un impozit pe profit cumulat cu taxă de 1% pe cifra de afaceri ar putea să ne ducă la infringement”

Taxarea cu 1% a cifrei de afaceri pentru companiile care valorează peste 100 de milioane de euro ar pune probleme nu doar economice, dar posibil și legislative, avertizează expertul în fiscalitate Alex Milcev, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică de la EY România. Întrebat de Gândul ce efect ar putea avea o astfel de taxă, dacă ar determina companiile mari ca Dacia să se retragă de pe piața din România, Alex Milcev a răspuns că pe termen scurt nu va duce la o plecare în masă, dar pe termen lung va îngheța viitoarele lor investiții și crearea de noi locuri de muncă. În timp, lucrul acesta va sărăci bugetul României.

Expertul în fiscalitate spune că impozitarea pe cifra de afaceri ar putea să nu fie tocmai în acord cu legislația europeană și, cel mai probabil, guvernanții nu au făcut vreo analiză de piață și una juridică pentru a vedea dacă o astfel de măsură chiar este fezabilă.

„Să plătești și impozit pe profit, și 1% s-ar putea să ne ducă la procedura de infringement”, susține Alex Milcev.

„E destul de greu pentru o companie mare cu activitate de producție să se retragă, ei nu au venit în România să investească pentru șase luni, un an. Multe companii la care se referă această taxă sunt de mai mult de 10 ani în România, deci nu cred că impozitarea aceasta va duce la un exod imediat a investitorilor, însă va pune semne de întrebare în ceea ce privește planul lor de investiții în perioada următoare”, a adăugat Alex Milcev.

Expertul în fiscalitate precizează că intenția de a introduce ”taxa de solidaritate” vine după ce, în vară, indicele de încredere a investitorilor a fost foarte crescut pe fondul promisiunii guvernului de atunci despre previzibilitatea cadrului legal și fiscal.

”Această discuție din ultima lună din an, legată de o sumedenie de taxe, cu siguranță reduce din această încredere, predictibilitate și stabilitate. Impactul  la care putem să ne așteptăm este reducerea sau chiar înghețarea investițiilor pe care aceste companii și le asumaseră pentru următorii ani. Riscăm să pierdem, să sistăm din investițiile în mediul privat și se poate și pierde per total pentru România, pe termen lung. De ce să investești în ceva când știi că impozitele cresc foarte mult și mai ales că nu sunt pe profit”, a explicat Milcev.

„Un impozit de 36% nu s-a mai văzut de 30 de ani”

Problema este că o taxă pe cifra de afaceri ar ajunge să mănânce foarte mult din profit, care este mult mai mic comparativ cu cifra de afaceri a unei firme. Investițiile se fac din profit, iar dacă nu există predictibilitate pentru realizarea acestuia, atunci marile companii nu pot decât să oprească planurile și să aștepte.

„Din ce am înțeles din declarațiile publice, acel 1% se pune peste impozitul pe profit de 16%. Dacă avem o afacere de 100 de milioane de euro cu un profit de 5 milioane de euro, atunci 16% impozit pe profit înseamnă aproximativ 800.000 de euro, deci mai puțin de un milion de euro. 1% din cifra de afaceri mai adaugă un milion, deci practic un impozit mai mare decât cel de 16%.

Dacă veți compara acum 5 milioane profit la care trebuie să plătească 800.000 impozit și încă un milion reprezentând 1% pe cifra de afaceri, asta de fapt reprezintă 36% impozit”, a explicat Milcev.

În Europa, nu mai sunt impozite mai mari de 25-27%, majoritatea fiind scăzute sub 20%.

”Pentru companiile profitabile, un impozit de 36% nu s-a mai văzut de 30 de ani”, a subșiniat Alex Milcev.

„Directiva de TVA nu permite, în mod normal, taxe pe cifra de afaceri”

Întrebat dacă Uniunea Europeană ar putea avea obiecții în cazul unei astfel de decizii a autorităților române, Milcev a spus că Bruxelles-ul ar putea ridica semne de întrebare privind compatibilitatea acestor taxe cu legislația europeană.

„Concret, Directiva de TVA nu permite, în mod normal, taxe pe cifra de afaceri. Cea pentru microîntreprinderi care există acum este o excepție, dar să plătești și impozit pe profit, și 1%, s-ar putea să ne ducă la procedura de infringement, am mai pățit așa”, a mai spus expertul în fiscalitate.

Alex Milcev a adăugat că nu crede că s-a făcut o analiză pentru a se vedea dacă această nouă taxă este compatibilă cu deciziile din Europa și cu angajamente pe care le avem ca țară în UE.

”Este o sincopă juridică și în primul rând una macroeconomică. Introducerea unei asemenea taxe brusc, după ce în trecut au mai eșuat astfel de inițiative, este clar că nu aduce nicio siguranță pentru mediul de afaceri și, până la urmă, de acolo vin investițiile, de acolo se creează joburile și de acolo ne așteptăm la creștere economică”, a mai spus Alex Milcev.

Banii de care ar avea nevoie statul pentru pensii și alocații ar putea fi luați din zona de evaziune fiscală, a explicat Milcev.

„Toată lumea știe de acel gap de TVA de peste 30%, unul dintre cele mai mari din Europa. De acolo, dacă scădem câteva procente, am aduce toți banii de care ar fi nevoie”, a explicat consultantul financiar.

„Taxa de solidaritate” ar lovi peste 330 de companii

„Taxa de solidaritate” pe care vor să o dea noii guvernanţi pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro ar fi aplicată la peste 330 de companii. Printre acestea se află Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, fiind pe primele poziţii ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale, arată Profit.ro într-o analiză.

Spre exemplu, Dacia ar plăti în plus 37 milioane de euro la bugetul de stat, iar OMV Petrom, 30 milioane de euro, raportat la ultima cifră de afaceri. Astfel, statul ar încasa dintr-un foc peste un miliard de euro de la toate companiile care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro.

Nu este pentru prima dată când guvernanții au luat în calcul taxarea marilor companii. În 2017, liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, vorbea despre eliminarea impozitului pe profit și înlocuirea cu impozitarea cifrei de afaceri, argumentând că multinaționalele ar raporta un profit de trei ori mai mic decât companiile românești.

De ce vor guvernanții să introducă acum această taxă de solidaritate? În timpul negocierilor PSD-UDMR-PNL pentru formarea unei noi coaliții de guvernare, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că o sursă de finanțare pentru creșterea pensiilor și a alocațiilor copiilor ar putea fi o taxă de solidaritate plătită de companiile cu o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro anual.