ANALIZĂ BLOOMBERG. Cât costă erorile software

Erorile de programare în software, așa-numitele bug-uri, au cauzat de-a lungul timpului pagube uriașe, de la pierderea de vieți omenești în aplicații militare până la milioane și miliarde de dolari pe bursă sau în misiuni de explorare a spațiului, potrivit unei analize Bloomberg.

Knight Capital Group, una dintre cele mai mari case de brokeraj de la New York, se luptă pentru supraviețuire în aceste zile după ce o eroare de programare a provocat companiei la începutul ședinței bursiere de miercuri o pierdere de 440 milioane de dolari, de aproximativ patru ori mai mare decât profitul de anul trecut. Computerele Knight „au luat-o razna” timp ce câteva minute, inundând bursa de la New York cu tranzacții care au provocat fluctuații violente ale prețurilor multor acțiuni.

În 1991, un sistem american de apărare antirachetă situat în Arabia Saudită nu a reușit, din cauza unui bug, să detecteze un atac cu rachetă Scud asupra unei cazarme. Atacul s-a soldat cu 28 de morți în rândul soldaților americani. Eroarea fusese deja remediată de experții Armatei, însă noua variantă a software-ului a ajuns la baza militară cu o zi prea târziu.

Panica Y2K de la sfârșitul anilor ’90 a generat la nivel mondial, în perioada 1995-2001, cheltuieli de 296,7 miliarde de dolari, potrivit companiei de cercetare IDC. Numai în Statele Unite, companiile și autoritățile au cheltuit aproximativ 100 miliarde de dolari pe pregătiri pentru Y2K, potrivit Departamentului Comerțului de la Washington.

Bug-ul Y2K ar fi trebuit să se manifeste pe 1 ianuarie 2000, la ora 00:00, printr-un haos informatic cauzat de trecerea de la prefixul 1900 la 2000. Potrivit teoriilor de atunci, computerele ar fi revenit la o dată din trecut deoarece prefixul 2000 nu era programat în software.

Panica generată în jurul Y2K i-a determinat pe mulți, în special în țările bogate, puternic informatizate, să-și facă provizii de apă, conserve, lanterne, combustibil și alte necesități în caz de sfârșitul lumii. Îngrijorați, oamenii se așteptau la un blocaj economic generalizat și avioane picând din cer. Sfârșitul lumii nu a mai venit, computerele trecând fără probleme la noul prefix.

În anul 1999, NASA a pierdut contactul cu Mars Climate Orbiter, o navă spațială sofisticată menită să orbiteze planeta Marte și să transmită oamenilor de știință date relevante. Echipamentul s-a pierdut în spațiu, iar misiunea de 655 milioane de dolari a eșuat, din cauza unei erori de programare: una dintre echipele implicate în proiect folosea un software care calcula distanțele în unități imperiale, precum incii și picioarele, în timp ce altă echipă se raporta în măsuri metrice: metru, kilometru etc. Divergențele au condus la calcularea eronată a traiectoriei navei.

Intel, cel mai mare producător de procesoare din lume, a cheltuit în 1994 suma de 475 milioane de dolari, după ce a dezvăluit că o serie de procesoare Pentium, foarte populare la acea vreme, erau afectate de o eroare de programare. Nemulțumiți, clienții au cerut înlocuirea de urgență a produselor. Incidentul a reprezentat „un curs fulger de relații cu cliențții” pentru companie, după cum se arăta în raportul anual de atunci, fiind primul episod de asemenea proporții cu care s-a confruntat grupul american.

În 1988, un program dezvoltat de un student la Cornell, una dintre cele mai prestigioase universități din Statele Unite, a devenit primul worm (engl. – vierme) de răspândire largă pe internet, din cauza unei erori de programare. Cu intenția de a face experiment nevinovat, studentul Robert Tappan Morris a ajuns să fie condamnat penal pentru infracțiuni informatice și a pătit o amendă de 10.000 de dolari. Avocatul său a argumentat atunci că întâmplarea a condus la un salt în securitate informatică. Costurile eliminării virusului sunt estimate la 100 milioane de dolari. Morris este acum profesor la Massachusetts Institute of Technology și cofondator al Y Combinator, un fond de capital de risc specializat în promovarea proiectelor noi în IT.

În 1962, la începuturile explorării spațiului, nava Mariner 1, menită să treacă prin apropierea planetei Venus, a primit comanda de autodistrugere la mai puțin de 5 minute de la lansare, din cauza unei erori de programare care a cauzat devierea puternică de la traseu. Cercetările au dezvăluit că programatorii au omis o cratimă în software-ul navetei, cauzând calcule incorecte. Costul misiunii eșuate a fost de peste 18 milioane de dolari, o sumă uriașă la acea dată.