ANALIZĂ EXCLUSIVĂ. Anca Dragu, fost ministru de Finanțe: Ne așteaptă cel puțin șase luni de criză + România are cea mai vulnerabilă economie din U.E.

Parcă cineva a scos din priză economia mondială! Astfel descrie Anca Dragu, fost ministru de Finanțe, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO, situația economică la nivel global. E nevoie de măsuri urgente de redresare și ajutor! Însă guvernele reacționează cu încetinitorul, inclusiv cei care conduc Comisia Europeană! CE ar trebui să ajute România, cea mai vulnerabilă economic dintre toată țările UE, cu câteva miliarde direct în contul bugetului de stat, spune ea.

România a fost prinsă pe picior greșit, este cea mai nepregătită țară europeană. Conceptele simple ignorate câțiva ani ne lovesc în față. Se dovedește că România nu a învățat nimic din criza din 2009, spune fostul ministru. “Pentru că populismul și politicienii iresponsabili au luat mințile oamenilor. Atunci, România a suferit mai mult decât alte țări pentru că a fost condusă  imprudent, dar imprudenții de atunci nu au fost nominalizați, nu li s-a cerut socoteală”, explică ea. Statul trebuie să învețe de la antreprenorii mici, care dau dovadă de o capacitate incredibilă de adaptare în criză.

Cel puțin șase luni, economia va da înainte cu frâna de mână trasă, estimează Anca Dragu, fost ministru al Finanțelor în guvernarea condusă de Dacian Cioloș. „Costul unei pandemii, conform calculelor Băncii Mondiale,  ar fi de cca 570 de miliarde de dolari americani, aproximativ 0,7% din PIB-ul mondial. În cazul de față, aceste costuri cred că sunt depășite de actuala pandemie, deoarece vorbim de o lume mult mai globalizată în care călătoriile între toate statele lumii au devenit o banalitate. Pe scurt, următoarele 6 luni vor fi guvernate de prudență și activitate economică mai redusă”, explică ea.

EXTERNE Ministrul german al Apărării, despre AMENINȚĂRILE hibride ale Rusiei: „Putin știe cum să ne deranjeze”

12:40

SURSE Rectorul Daniel David, propus ca ministru al Educației din partea PNL de către Ilie Blojan

12:38

Potrivit acesteia, în plan economic, prioritățile imediate devin reconversia unor spații de producție pentru asigurarea materialelor de protecție, igienizare, dezinfectare, precum și sprijinirea firmelor pentru a evita falimentul și șomajul. Firmele mici, antreprenorii, artiștii, sportivii sunt categoriile cele mai vulnerabile din punct de vedere economic, în următoarele luni.

Fostul ministru de Finanțe spune că putem învăța din ce s-a întâmplat în timpul crizei din 2009, “ne poate ajuta să înțelegem ce să nu facem, și anume să nu așteptăm prea mult până a interveni, iar interventia să fie una reală, anticiclică. Deja mi se pare că țările, Uniunea Europeană, G20 și G7 s-au mișcat foarte greu”.

Criza actuală este foarte bruscă și foarte violentă, cererea și oferta sunt afectate masiv și simultan de un factor exogen. “Oamenii nu mai consumă și nu mai produc pentru că nu mai au voie – nu mai mergem la film, la cumpărături altele decât cele alimentare, nu mai schimbăm mobile, nu ne arde să schimbăm mașina, nu zugrăvim casa etc. Ca atare, magazinul de mobilă închide și își trimite angajații acasă pentru că nu mai are clienți, chiar dacă mai are marfă pe stoc. Pe de altă parte, nici fabrica de mobilă nu mai produce la capacitate totală sau închide de tot pentru că poate este localizată într-o zonă puternic infectată sau poate că lucrează cu materii prime a căror producție s-a stopat, în țară sau în străinătate. Totul se petrece rapid, parcă cineva a scos din priză economia mondială”, explică Anca Dragu.

În opinia sa, redresarea ar putea fi foarte rapidă, de îndată ce virusul poate fi ținut sub control, boala prevenită sau vindecată și sectorul de sănătate va fi avut suficiente materiale, echipamente și medicamente pentru a lupta cu acest virus.

Cum pot proteja guvernele

Anca Dragu este de părere că guvernele trebuie să acționeze pe două paliere: măsuri imediate, pe termen scurt și măsuri pe termen lung. Cele pe termen scurt se referă la protejarea firmelor și locurilor de muncă și evitarea unei crize de încredere. Pe termen lung, guvernele trebuie să fie pregătite pentru a relansa marile proiecte de investiții, digitalizarea, pactul verde – concept despre care nu mai vorbim de câteva săptămâni, spune ea.

Din întreaga situație, câștigător ar trebui să fie spiritul uman, opinează fostul ministru al Finanțelor. “Acum testăm solidaritatea. Vorbim de viață și moarte, nu de prețul imobiliarelor sau prețul petrolului sau ceva asemănător. În termeni economici, în general, supraviețuitorii crizelor sunt cei mai puternici, dar aș vrea să cred că de data asta vor supraviețui și cei mici. Ca sectoare de activitate, cei mai feriți de “criza izolării” în casă sunt activitățile online sau care se pot muta ușor online, industria farma și tot ce ține de sectorul de sănătate, igienă și dezinfecție. Turismul și călătoriile sunt profund afectate și e greu de spus cât de repede va reveni lumea la obiceiurile pre-corona. Cât de mult va rămâne în conștiința oamenilor imaginea camioanelor militare italiene care transportau victimele virusului?”, se întreabă retoric Anca Dragu.

România, din nou cea mai vulnerabilă din UE

România a fost prinsă pe picior greșit, este cea mai nepregătită țară europeană. Conceptele simple ignorate câțiva ani ne lovesc în față. “Responsabilitatea guvernanților a lipsit cu desăvârșire și cred că vinovații nu vor avea de suferit pentru că nu am văzut încă guvernanți populiști și iresponsabili care să plătească pentru răul făcut!”, crede Anca Dragu.

Ea atrage atenția că România nu are nimic în visterie, are datorii crescânde și un istoric macroeconomic prost. “Statul trebuie să fie capabil să renunțe la o parte din veniturile fiscale, de exemplu la contribuțiile pentru asigurări sociale și asigurări de sănătate. Chiar dacă Comisia Europeană a flexibilizat regulile privind deficitul bugetar, rămâne o problemă finanțarea acestui deficit. Statul trebuie să se împrumute pentru a compensa aceste venituri, dar credibilitatea scăzută a statului român face ca aceste împrumuturi să rămână o intenție. Să ne amintim că în 2008, România nu a mai putut obține împrumuturi de la bănci în intern sau extern, deși avea o datorie publică de numai 12% din PIB (acum are 35% din PIB, iar media UE este de peste 80% din PIB). A fost astfel nevoită să recurgă la împrumuturi instituționale de 20 de miliarde de euro- de la FMI 12.95 miliarde, Comisia Europeană- 5 miliarde, Banca Mondială- 1 miliard, BEI și BERD- 1 miliard de euro. FMI a acordat o primă tranșă foarte mare, în valoare de 5 miliarde de euro direct către bugetul de stat care nu mai avea încasări, iar statul nu se putea împrumuta liber de pe piața financiară”, a explicat Anca Dragu.

Din punct de vedere al regulilor europene, deficitul bugetar nu va mai fi o problemă. Adevărata problemă este finanțarea acestui deficit, ceea ce nu e deloc ușor și nici ieftin. “Mi-e greu să cred că putem vorbi despre faliment. Dar avem nevoie urgentă de un pachet semnificativ de finanțare externă, de la Comisia Europeană, câteva miliarde de euro virate direct bugetului, așa cum a făcut FMI în 2009. M-aș fi așteptat ca, până la acest momemt, CE să fi luat deja o asemenea măsură. Măcar acum să pregătească un pachet de finanțare directă, să îl aprobe în Consiliu și, urgent, în Parlamentul European. Măsurile luate până acum – de flexibilizare a ajutorului de stat, reducerea cofinanțărilor și amânarea sau suspendarea unor sume ce trebuiau rambursate Comisiei sunt insuficiente. De asemenea, schemele de sprijin prin BEI sunt insuficiente și se pretează mai mult statelor vestice, cu sectoare financiare ample și active în economia reală. În România, firmele – și mai ales cele mici – au acces limitat la finanțare pentru că sunt slab capitalizate, costul finanțării este ridicat și , în general, intermedierea financiară este precară și simplă”, spune fostul ministru al Finanțelor.

România nu a învățat nimic din criza din 2009

BNR a luat câteva măsuri care nu sunt suficiente în acest moment, însă nici banca centrală nu are prea multe instrumente la dispoziție, spune fostul ministru al Finanțelor. “Injecția de lichiditate în piață este o armă cu două tăișuri pentru că poate genera deprecierea leului, deci acest instrument trebuie folosit cu precauție. La fel și reducerea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsură care probabil va fi luată curând”, a explicat fostul ministru al Finanțelor.

Deprecierea monedei este parte a oricărei crize economice. “Nu trebuie să inducem panica, dar oamenii trebuie să fie pregătiți. Dacă cineva crede că mâine un euro va costa mai puțin decât săptămâna trecută se înșală. Cei care au rate în euro ar trebui să fie pregătiți să aloce mai mult pentru rambursarea acestor credite, iar dacă nu își permit, să discute cu băncile posibile reeșalonări”, a mai spus ea.

În opinia fostului ministru al Finanțelor, nici companiile, dar nici statul, nu au învățat nimic din criza din 2009. “Mi-ar plăcea să văd mai multă empatie și solidaritate din partea actorilor economici, și mult mai multă responsabilitate din partea statului. Se confirmă că România nu a învățat nimic din criza din 2009. Absolut nimic. De ce? Pentru că populismul și politicienii iresponsabili au luat mințile oamenilor. Atunci, România a suferit mai mult decât alte țări pentru că a fost condusă  imprudent, dar imprudenții de atunci nu au fost nominalizati, nu li s-a cerut socoteală. Țapul ispășitor a fost președintele Băsescu, dar de fapt dumnealui a evitat falimentul țării. Cine are curajul să-și asume erorile de politica economică din 2007-2008 și din 2018-2019? România a încheiat anul 2019 cu un deficit bugetar de 4,64% din PIB, în timp ce media UE, care cuprinde și acest “record” românesc, a fost de numai 0,9% din PIB. Și nici nu îmi amintesc de vreo cale ferată rapidă construită, nici de vreo autostradă în Moldova, unde este atât de mare nevoie de infrastructură de transport pentru a stimula investiții și a ridica nivelul de trai”, a explicat Anca Dragu.

Sfaturi pentru antreprenori

Marile companii și statul rămân pionii principali în procesul de redresare economică, spune Anca Dragu, pentru că aceștia ar putea promova investiții, inovație, digitalizare, oferind pe de o parte locuri de muncă bune, pe de altă parte produse de calitate.

Micii antreprenori sunt cei mai afectați, iar vocea lor este cea mai firavă. Ei nu pot deschide uși, nu se fac auziți în sferele rarefiate ale puterii. “De aceea, apelul meu ar fi către autorități , să se gândească la ei și să îi ierte de datorii timp de 2-3 luni. Pe de altă parte, micii antreprenori sunt cei mai inventivi și vor fi primii care să se adapteze, iar statul trebuie să învețe de la ei”, spune fostul ministru.

Marii antreprenori trebuie să își protejeze oamenii, spune ea. “Sunt convinsă că vor primi ceva sprijin de la stat dar ei trebuie să dea exemplu de solidaritate și empatie. Marile corporații și șefii acestora trebuie să își protejeze investițiile, chiar să le mărească, față de bugetele considerate pentru 2020, de îndată ce este posibil, deoarece de ele depind multe firme mici și mijlocii, în calitate de subcontractori”, mai adaugă ea.

Șomajul face parte din ecuația crizei, din păcate. Pentru asemenea șocuri brutale, trebuie folosit șomajul tehnic, pe cât posibil, spune fostul ministru. Guvernul deja a luat această măsură, astfel încât salariații a căror munca nu este temporar necesară, să primească 75% din salariu, iar firmele să fie degrevate de costul contribuțiilor.