ANALIZĂ GÂNDUL. Luna trecută, acești români au dat 718 lei pe mâncare. La vară, vor rămâne în buzunar cu 87 de lei. MÂNA care ar putea lua restul

În ultimul trimestru din 2014, cheltuielile medii lunare ale unei gospodării au fost de 2.537 de lei, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). Cheltuielile de consum au avut o pondere de 72,4% din această sumă, respectiv de 1.837 de lei.

Costul produselor agroalimentare și al băuturilor nealcoolice a reprezentat, în medie, 39,1% din cheltuielile de consum, adică 718 lei. Dacă producătorii și comercianții vor decide să transfere integral reducerea TVA la 9% în prețul final al alimentelor, o gospodărie va plăti pentru mâncare, în medie, 631 de lei pe lună, cu 87 de lei mai puțin decât în prezent, reiese din calculele gândul.

Pentru o persoană, care cheltuiește, în medie, 250 de lei pe lună pentru alimente și băuturi nealcoolice, economia făcută dacă scăderea TVA s-ar reflecta integral în preț ar fi de circa 30 de lei, mai reiese din datele INS.

Patronat: Scăderea prețurilor depinde de hypermarketuri

Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (Sindalimenta), susține că, „în mod normal și logic”, prețurile alimentelor ar urma să scadă, însă acest lucru depinde de hypermarketuri.

„Un produs costă x lei la procesator. De la 1 iunie, tot x lei costă, dar nu mai adaugi 24%, ci 9%, deci din start pleacă de la procesator cu 15% mai ieftin. Retailerii și-au luat angajamentul de a reduce prețurile, însă nu știu câtă încredere putem să avem în retailerii care controlează comerțul”, a declarat Frumosu pentru gândul.

El a arătat că, deși din caclulele Consiliului Concurenței reiese că hypermarketurile dețin doar 40% din piață, în realitate, procentul este mult mai mare.

„Magazinele de la țară își cumpără tot de la hypermarket produsele pe care le vând. Hypermarketurile controlează cam 80-90 la sută din piața de comerț cu alimente din România. Ei trebuie urmăriți și controlați”, a precizat președintele Sindalimenta.

Din informațiile sale, magazinele mari ar adăuga între 20% și 30% la prețul producătorilor.

„Hypermarketurile adaugă 20-30 la sută în prețul producătorului. Salamul tău costă 10 lei. Eu ți-l iau cu 13. Cei trei lei sunt pentru reclamă, raft și așa mai departe, dar oriunde altundeva mai vinzi, îl dai tot cu 13 lei”, a explicat el.

Cât de optimiști sunt economiștii în legătură cu scăderea prețurilor

Economiștii sunt de părere că reducerea TVA se va reflecta în prețurile de la raft, scăderea cotei fiind semnificativă, însă, chiar și așa, ei sunt mai puțin optimiști în legătură cu economiile pe care le va face populația.

„La unele o să fie scăderi mai accentuate, la altele mai mici sau chiar deloc. Am văzut declarațiile reprezentanților patronatelor din industrie, dar îmi este greu să cred că vor scădea cu 15%. Eu cred că va fi un 5, maximum 10 la sută”, a declarat pentru gândul Dragoș Cabat, analist economic.

O parte din reducerea TVA va rămâne pe lanțul dintre producători, procesatori, intermediari, retaileri și consumatori, este de părere și Aurelian Dochia, membru în Consiliul de Administrație al BRD – Groupe Societe Generale (BRD) și asociat al firmei de consultanță Concept Consultanță Economică și de Afaceri.

„Este un procent mare, ceva se va transfera și către consumatori. Se va opri ceva și la producători și la intermediari, dar se va transfera și către consumatori”, a precizat el.

În primă fază, ne putem aștepta la o scădere a prețurilor, crede și Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie. „Am văzut că patronatele au fost chemate la Guvern. Probabil că încearcă această persuasiune (de a transfera reducerea TVA în prețul alimentelor, n.r.) pentru a câștiga sprijinul patronatelor în scopul de a evidenția și mai bine efectele benefice asupra omului de rând”, a precizat Glăvan.

În opinia sa, anumite prețuri vor scădea, însă altele vor crește.

„Ca economist, pot să vă asigur că lucrurile nu vor rămâne așa, fără alte efecte. Nivelul prețurilor reflectă puterea de cumpărare a leului. Nimic nu se schimbă în această sferă. Anumite prețuri vor scădea, iar altele vor crește, în special la produsele cu vechiul TVA”, a explicat el pentru gândul.

Calculele Guvernului

În primele trei luni ale acestui an, veniturile colectate la buget au însumat 53,4 miliarde de lei, cu 3,3 miliarde de lei mai mult decât suma bugetată, reiese din datele prezentate marți de premierul Victor Ponta.

Totodată, în primul trimestru, cheltuielile statului au fost de 48 de miliarde de lei, cu 7,4 miliarde de lei mai puțin decât suma bugetată.

Pentru anul acesta, Guvernul estimează că reducerea TVA la alimente va genera o „gaură” de 2,4 miliarde de lei la buget. În 2016, impactul ar urma să fie de 5,1 miliarde de lei, în 2017 de 4,7 miliarde de lei, iar în 2018 de 5,8 miliarde de lei.

„Prin valorificarea de către sectorul privat a disponibilităților bănești rezultate, se vor obține venituri suplimentare de circa 1 miliard de lei în anul 2015 și în jur de 1,8 miliarde de lei în perioada 2016-2018”, se arată în proiect.

Economiști: Măsura este îndreptată către electoratul PSD

Profesorul de economie Bogdan Glăvan atrage atenția că trebuie făcută o distincție între efectele pe care reducerea TVA le are asupra bugetului, asupra statului și efectele pe care le va genera la nivelul economiei românești.

„Sunt două lucruri distincte. Pentru economie, măsura este bună. Economia românească are nevoie de relaxare fiscală, în special pentru că povara fiscală este un dintre cele mai mari dintre țările în curs de dezvoltare, cele cu care ne putem compara și chiar similară, dacă ne referim la impozitarea muncii, cu cea din țările dezvoltate”, spune el, adăugând că la ora actuală sunt greu de cuantificat efectele asupra bugetului.

Pe de altă parte, măsura este discriminatorie, fiind orientată asupra unei singuri ramuri economice și având efecte benefice în special pentru persoanele cu venituri mici.

„Reducerea generală a cotei TVA ar fi fost o măsură mai bună, nediscriminatorie, mai transparentă. Reducerea TVA la alimente este o măsură regresivă, crează beneficii disproporționate, este mai populistă, dar benefică pentru nivelul de trai al majorității”, a adăugat el.

Reducerea TVA la alimente ține mai mult de social decât de fiscal

Dragoș Cabat este de părere că măsura reducerii TVA la alimente este „hazardată” dacă ne uităm la echilibrul finanțelor publice.

„Guvernul ar fi trebuit să vadă dacă încasările suplimentare vor continua și în lunile următoare. Încasările mai mari sunt de frica DNA, nu pentru că ar fi făcut ceva Guvernul (…) Există riscuri pentru buget, în special pe termen scurt. Se va corecta prin reducerea cheltuielilor, în special la investiții”, a explicat Cabat.

De aceeași părere este și Aurelian Dochia, care spune că nu poți să te bazezi pe încasările suplimentare dintr-un singur trimestru pentru o măsură care va produce efecte ani la rând.

„Cel mai mare risc este impactul asupra veniturilor bugetare. În 2015 nu știu dacă e așa mare pentru că se aplică de-abia din iunie, dar este neclar ce se va întâmpla în anii următori”, a declarat Dochia pentru gândul. În opinia sa, măsura este orientată mai mult social decât fiscal. „Este o măsură populară care vizează exact consumatorul care cheltuiește mai multe pe mâncare, consumatorul cu venituri mici„, a adăugat economistul.

Măsuri mai eficiente, la aceleași costuri

Economiștii sunt de părere că ar fi existat alte măsuri pe care Guvernul le-ar fi putut lua pentru a stimula creșterea economică, măsuri care ar fi avut costuri similare, dar efecte mai benfice.

„Mai normală pentru mine ar fi fost reducerea TVA la toate produsele sau, și mai bine, reducerea contribuțiilor la CAS, la taxarea muncii. Așa ajuți o parte din industrie și îi ajuți pe românii cu venituri mici. Acest lucru este într-un fel de înțeles având în vedere că PSD este un partid de stânga, iar măsura este îndreptată către românii cu venituri mai mici”, a precizat Dragoș Cabat.

Bogdan Glăvan vede și eliminarea impozitului pe profit drept o măsură care ar fi avut un impact similar asupra bugetului, dar care ar fi dat un impuls mai mare mediului de afaceri.

„Impactul este de 1,5 puncte procentuale din PIB. Există măsuri alternative și mai bune. Creșterea economică nu vine din stimularea consumului și cu atât mai puțin din consumul de alimente ci din capital și investiții. O măsură mai bună ar fi fost continuarea scăderii CAS sau eliminarea impozitului pe profit, spre exemplu”, ne-a explicat Glăvan.

Reducerea evaziunii fiscale

Dragoș Frumosu este de părere că reducerea TVA la alimente va duce la scăderea evaziunii fiscale, însă măsura trebuie completată de un control mai bun din partea autorităților.

„Dacă se întețesc controalele ANAF și ale altor instituții abilitate, se va reduce și evaziunea fiscală cu până la 60%. Dar pentru asta trebuie ca toate acțiunile să fie coroborate și eu aș susține și creșterea pedepselor la adresa celor care fac evaziune fiscală”, a spus Frumosu.

Aurelian Dochia este de părere că nivelul impozitelor și taxelor este greșit corelat cu nivelul evaziunii.

„Nu nivelul impozitelor și taxelor reglează evaziunea fiscală, ci sistemul de aplicare al legii. Altfel ar însemna că acolo unde ai cele mai mici taxe ai cea mai mică evaziune, ceea ce nu este adevărat”, a punctat economistul.

De altfel, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal a precizat la Gândul LIVE că în urma reducerii TVA la pâine, încasările au scăzut cu aproape 55%. În același timp, numărul de deconturi depuse a scăzut cu 7,7%, ceea ce înseamnă că numărul de contribuabili a scăzut în condițiile în care ar fi trebuit să crească dacă ar fi crescut gradul de conformare.

„Adică te-ai aștepta că, dacă taxele scad, și au scăzut de la 24% la 9% în zona de panificație, să ai mai mulți contribuabili și încasări nu neapărat mai mari, dar măcar să vezi niște efecte de conformare, adică să vezi că plătesc mai mulți. Noi nu am văzut o creștere a numărului de deconturi, ci chiar o scădere de 7,7% mai precis, și în același timp o scădere a încasărilor cu peste 50 la sută”, a arătat Ionuț Dumitru.

La ce se reduce TVA

Începând cu 1 iunie 2015 cota redusă de TVA de 9% se va extinde pentru următoarele bunuri:

– alimente, inclusiv băuturi, cu excepția băuturilor alcoolice, destinate consumului uman și animal;

– animale și păsări vii din specii domestice;

– semințe, plante și ingrediente utilizate în mod normal în prepararea alimentelor;

– produse utilizate în mod normal pentru a completa sau înlocui alimentele;

– serviciile de restaurant și de catering, exclusiv băuturile alcoolice.

„Având în vedere că se vizează aplicarea cotei reduse de TVA de la materia primă utilizată pentru producerea alimentelor, pentru hrana animalelor și până la livrarea de produse alimentare, este preconizată o îmbunătățire substanțială a cash-flow-lui tuturor operatorilor economici implicați pe acest lanț, pe de altă parte și o reducere a evaziunii fiscale în domeniul produselor alimentare, al furajelor și al tuturor cerealelor și semințelor”, se arată în nota de fundamentare a Ordonanței de Urgență pentru modificare și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În prezent, Guvernul lucrează alături de reprezentanții mediului privat să „nu scape absolut nimic, niciun cod CAEN, să nu scape ceva a cărui TVA să nu fie redusă”, a precizat pentru gândul Dragoș Frumosu.

Pe lista bunurilor cu TVA redusă la 9% se află inclusiv hrana pentru animale sau condimentele, a mai precizat el.

Impactul măsurii

În ceea ce privește impactul măsurii, Produsul Intern Brut (PIB) „poate înregistra în anul 2015 o creștere adițională de 0,2 puncte procentuale, iar consumul populației se estimează că se va majora suplimentar cu 0,3 puncte procentuale”.

Anul viitor, reducerea TVA la alimente ar urma să aducă o creștere economică suplimentară de 0,4 puncte procentuale.

De asemenea, inflația medie anuală ar urma să scadă cu 1,1 puncte procentuale în primul an de aplicare a propunerilor de reducere a TVA.

Totodată, numărul de locuri de muncă ar urma să crească cu 20.000 de persoane în 2015.

Ca urmare a reducerii TVA la alimente, cota medie de TVA din România va scădea la 17,5% potrivit celor mai recente calcule ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP).

„Cota medie de TVA în România va ajunge la 17,5 pentru că produsele alimentare reprezintă o pondere foarte importantă”, a arătat Ponta marți, la ședința de Guvern.