ANALIZĂ GÂNDUL: Spaniolii sunt „răsplătiți” de Guvern pentru sacrificiile din ultimii ani cu o scădere a impozitelor. De ce românii au rămas „pedepsiți” de stat

Guvernul spaniol a anunțat recent o reducere a impozitelor, readucând dările la un nivel similar celui din 2011, când dreapta spaniolă angrenată în jurul actualului premier, Mariano Rajoy, liderul Partidului Popular, a decis să le majoreze, în ciuda promisiunilor electorale contrare. Guvernanții au motivat la acel moment decizia de a crește impozitele prin necesitatea menținerii deficitului bugetar sub control, în condițiile în care acesta se apropia de 10% din PIB. Spania avea să se confrunte cu o nouă recesiune, apelând în cele din urmă la un pachet substanțial de sprijin financiar extern pentru a-și salva sistemul bancar.

Trei ani mai târziu, în prag de alegeri, Rajoy a decis să anunțe aceste măsuri de relaxare fiscală, în contextul în care autoritățile de la Madrid se așteaptă la o reluare a creșterii economice în 2014.

„Acum, după ce sacrificiile societății spaniole au dat roade, a venit timpul să reducem cerințele”, a comentat Rajoy, citat de Bloomberg.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Cum arată planul fiscal al Guvernului spaniol

Planul fiscal al Guvernului de la Madrid va fi aplicat în două etape. Până în 2016, impozitele plătite de companii vor scădea de la 30% la 25%.

Spre deosebire de România, unde impozitarea veniturilor se realizează prin cota unică, în Spania, veniturile sunt impozitate progresiv, în funcție de câștigurile fiecăruia.

Guvernul intenționează să elimine două dintre cele șapte praguri existente la ora actuală. Astfel, cele mai mici impozite le vor plăti persoanele care realizează venituri de 12.450 de euro anual, prag mișcorat de la 17.700 de euro. Aceste persoane vor datora din 2016 un impozit de 19%, față de 24,75% la ora actuală. În cazul celor mai bine plătiți salariați din peninsulă, taxele pe venit vor scădea de la 52% la 45%. Pe de altă parte, dacă în prezent, persoanele cu venituri mari sunt considerate cele care câștigă peste 300.000 de euro anual, peste doi ani, spaniolii cu venituri de peste 60.000 de euro, așa-numita clasă de mijloc, vor intra de asemenea în această categorie. Prin urmare, unii salariați vor ajunge să plătească impozite mai mari în ciuda reducerilor, notează Wall Street Journal.

Guvernul a argumentat că măsurile sunt posibile datorită progreselor înregistrate în ultima perioadă, reducerile de taxe fiind menite să asigure bunăstarea cetățenilor.

„După eforturile depuse de societatea spaniolă în timpul crizei, aceste măsuri nu își propun doar să recompenseze aceste sacrificii, dar și să stimuleze creșterea și creearea de locuri de muncă”, a spus Soraya Saenz, vicepremierul spaniol.

Reprezentanții Comisiei Europene (CE) și a Fondului Monetar Internațional (FMI) nu s-au pronunțat încă în legătură cu acest plan de reducere a impozitelor. Partenerii internaționali au recomandat anterior creșterea impozitelor indirecte, dar și reducerea lacunelor fiscale pentru a stimula creșterea economică și majorarea veniturilor, având în vedere că Spania trebuie să își revină după o perioadă de „decădere” economică de șase ani.

Ce s-a întâmplat cu economia spaniolă

Economia spaniolă a acumulat ample dezechilibre în timpul boom-ului economic, reiese dintr-un raport tehnic al FMI. După o scurtă stabilizare în 2010, a recăzut în recesiune la jumătatea lui 2011, când criza din zona euro s-a răspândit în Spania și în Italia.

Șomajul a crescut și s-a triplat în cinci ani. Condițiile de finanțare s-au înăsprit atât pentru sectorul public, dar și pentru cel privat. Randamentele suverane ale Spaniei au ajuns la 7,5% în vara lui 2012, iar băncile s-au văzut nevoite să împrumute circa 40% din PIB-ul Spaniei de la Banca Centrală Europeană (BCE).

Spania, a patra cea mai mare economie din zona euro, a avut nevoie de un bail-out pentru a-și salva băncile. Statul a fost totodată la un pas de a fi nevoit să acceseze bani din Mecanismul european de stabilizare financiară, suma vehiculată fiind de 300 de miliarde de euro. Acest scenariu a fost luat în calcul în momentul în care costurile de finanțare ale statului au început să crească semnificativ, existând riscul ca Spania să nu își poată plăti datoriile.

La începutul acestui an, statul a ieșit din programul de susținere a sectorului bancar, după ce Comisia Europeană, FMI și BCE i-au pus la dispoziție o linie de credit de 41,3 miliarde de euro pentru restructurarea sistemului bancar, puternic lovit și secat de capital din cauza volumului imens de credite pentru proiecte imobiliare devenite nepeformante.

Bankia, instituție controlată de stat (68,4%) care urmează să fie privatizată, a devenit simbolul crizei financiare din Spania, după ce a anunțat pierderi de peste 19 miliarde euro în 2012. Banca a înghițit aproape jumătate din ajutorul financiar pus la dispoziție Spaniei. Conform planului de restructurare a Bankia convenit de Spania cu Comisia Europeană, guvernul trebuie să vândă până în 2017 întreaga participație deținută la instituția de credit.

Spania reușește să strângă mai mulți bani la buget

Spania a consemnat o evoluție mai bună la capitolul încasări la bugetul general consolidat. Astfel, în primele cinci luni ale anului acestea au crescut cu 5%, față de 3,7% evoluția din România. În ciuda acestei creșteri, veniturile colectate de Fisc-ul românesc în perioada ianuarie-mai au avut o pondere de numai 12,7% în PIB, mai mică decât cea înregistrată în aceiași perioadă a anului trecut, de 12,9%. Prin urmare, încasările bugetare din România nu au crescut nici măcar în același ritm cu economia. Mai mult, acestea nu au atins nici nivelul estimat de guvernanți în momentul în care au întocmit Legea bugetului.

În primul trimestru din acest an, respectiv în perioada ianuarie-martie, statul a încasat mai puțin decât își plănuise, reiese din datele Ministerului Finanțelor Publice (MFP). Astfel, potrivit programului, la buget ar fi trebuit colectate 51,5 miliarde de lei, însă, în vistieria statul s-au strâns în acea perioadă doar 48,8 miliarde de lei, adică 94,6% din estimările pe baza cărora a fost făcut bugetul pentru anul în curs.

Pentru a compensa cele 2,7 miliarde de lei în minus la buget, executivul a redus din cheltuieli, în special cele destinate investițiilor.

Pe ce a cheltuit România banii în primele cinci luni ale anului

În România, din execuția pe primele cinci luni reiese că de la capitolul investiții s-au tăiat 2,3 miliarde de lei, valoarea totală a acestora scăzând la 3,8 miliarde de lei, cu 37,9% mai puțin decât în 2013, când aceasta era de 6,1 miliarde de lei, nivel apropiat de cel din 2012, de 6,7 miliarde, rezultă din execuția cheltuielilor de capital. Dacă includem și sursele de finanțare externe, suma ajunge la 7,5 miliarde de lei, cu 2,6 miliarde de lei mai puțin decât în anul anterior. Guvernul motivează acest declin al investițiilor prin necesitatea plății unor datorii ale companiilor de stat.

„Menționăm că în primele 5 luni ale anului 2013 s-au platit arierate ale Companiei Naționale de Autostrazi și Drumuri Naționale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum și arierate ale administrațiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei”, se arată în nota privind execuția bugetului general consolidat – mai 2014.

Pe de altă parte, cheltuielile de personal au ajuns la 19,7 miliarde de lei în perioada ianuarie-mai, în creștere cu 2,6% față de aceiași perioadă din 2013, când acestea au fost de 19,2 miliarde de lei. Reîntregirea salariilor bugetarilor s-a simțit puternic în bugetul general consolidat. Cifrele din 2013 și 2014 sunt cu aproape 20 de procente mai ridicate decât cheltuielile de personal din primele cinci luni ale lui 2012, reiese din datele Finanțelor.

Asistența socială, respectiv cheltuiala cu plata pensiilor de stat a crescut de asemenea, ajungând la 29,4 miliarde de lei, față de 28,3 miliarde în ianuarie-mai 2013.

Pe partea de venituri, contribuțiile de asigurări au crescut cu 4,6 procente, la 23,2 miliarde de lei, însă au rămas la același nivel ca procent în PIB, respectiv 3,5%.

La capitolul fonduri europene, statul a performat mai slab decât anul trecut. Astfel, în primele cinci luni din 2014, încasările din sume primite de la UE în contul plăților efectuate s-a ridicat la 2,1 miliarde de lei, față de 2,5 miliarde în 2013.

O evoluție pozitivă s-a înregistrat în cazul impozitelor și taxelor pe proprietate. Acestea au crescut cu 34,7% în ianuarie-mai 2014 față de aceiași perioadă a anului trecut, respectiv la aproape 3,5 miliarde de lei, față de 2,6 miliarde de lei.

La accize, suma încasată în perioada analizată a crescut cu 9,8% față de colectările de anul trecut, însă, o evoluție mai slabă s-a înregistrat la TVA, a doua cea mai importantă sursă de venit a statului, după contribuțiile la asigurări. Aici încasările au crescut cu modestul procent de 1,4%. Mai periculos este însă faptul că veniturile din TVA au scăzut ca procent în PIB, de la 3,2% în 2013, la 3,1% în primele cinci luni ale acestui an.

România – Spania, în cifre

• Productivitate și salarii

Productivitatea spaniolilor este net superioră față de cea a românilor. La capitolul PIB pe cap de locuitor, Spania se află la 95% din media europeană, în timp ce România este la 54% din medie, potrivit Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.

În medie, un spaniol câștigă anual 11.400 de euro, de cinci ori mai mult decât venitul mediu net din România.

Chiar și așa, salariații din peninsulă au fost loviți de cel de-al doilea val al crizei care a lovit mai multe state din zona euro. Remunerațiile salariaților au scăzut cu 5,6% în 2012 și cu 3% în 2013, pentru anul în curs fiind estimată o stagnare, reiese din programul de guvernare.

Spre comparație, salariile românilor au crescut cu circa 5,8% în 2012 și cu 3,7% anul trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Pentru anul în curs, Comisia Națională de Prognoză estimează o creștere salarială de 5,1%.

Chiar dacă au fost mai prost plătiți, salariații cu normă întreagă din România au lucrat anul trecut 2.099 de ore, cu 16,2% mai mult decât cei din Spania, unde media orelor lucrate de această categorie a fost de 1.805, potrivit unui studiu realizat de institutul francez Coe-Rexecode și citat de Mediafax.

Mai mult, în ultimii zece ani, numărul mediu de ore lucrate de un salariat cu normă întreagă a scăzut în Spania cu 5,3 procente, în timp ce în România acesta a scăzut în perioada 2003-2013 cu 3,3%.

• Prețuri și inflație

Cu toate că salariile din Spania sunt mai mari, prețurile din România pot fi în unele cazuri mai ridicate decât cele din peninsulă. În cazul electronicelor, prețul bunurilor este la 101% din media UE, față de 99% din medie, în Spania, reiese dintr-un studiu Eurostat, citat de Mediafax. Pe de altă parte, prețurile bunurilor de consum și serviciilor din România reprezintă 57% din media Uniunii Europene, față de 95% în Spania. În privința hainelor, România se află la același nivel cu Spania, respectiv 87% din media UE.

Tot din datele Eurostat reiese că prețurile cresc într-un ritm mai accentuat în România decât în Spania. Astfel, în 2013, rata anuală medie a inflației a fost în România de 3,2%, de două ori mai ridicată decât cea din Spania, de 1,5%.

• Șomaj

Rata șomajului din Spania, unul dintre cele mai căutate state europene în rândul românilor plecați la muncă în străinătate, continuă să fie alarmant de ridicată.

În 2012, Spania a înregistrat o rată a șomajului de 25%. Aceasta a crescut anul trecut la 26,6%, în timp ce pentru 2014 a fost estimată la 25,9%.

Rata șomajului în rândul tinerilor (sub 30 de ani) a ajuns la 43%. Aproape jumătate dintre cei care au totuși un loc de muncă au un contract de muncă temporar. Mai mult, 75% dintre tinerii spanioli locuiesc în continuare cu părinții, potrivit Bloomberg.

Practic, rata șomajului din Spania este de peste trei ori mai ridicată decât cea din România, de 7,3% în 2013.

• Creștere economică

La capitolul creștere economică, România se poate lăuda de asemenea cu evoluții mai bune.

În 2012, PIB-ul Spaniei a scăzut cu 1,6%, în timp ce anul trecut economia s-a contractat cu 1,3. Pentru anul curent, guvernul estimează o creștere economică de 1,2% din PIB. Pe de altă parte, economia României a înregistrat creșteri în ultimii trei ani, în 2013 fiind a doua cea mai ridicată din UE.

• Datoria publică

Un alt indicator care a atins cote alarmante în Spania este cel al datoriei publice. Datoria guvernamentală a crescut în 2013 la 93,9% din PIB, de la 85,9% cu un an înainte. Anul acesta, datoria publică ar urma să atingă 99,5% din PIB, urmând ca nivelul său să depășească 100% din PIB în 2015, potrivit planul actualizat de guvernare, publicat de Ministerul spaniol al Finanțelor.

• Evaziune fiscală

În România, economia subterană a fost evaluată la circa 13% din PIB, în timp ce în Spania, economia nefiscalizată, cea care nu aduce venituri la buget, reprezintă 20-25% din PIB.

• Deficit bugetar

În ceea ce privește deficitul bugetar, respectiv diferența dintre veniturile strânse la buget și cheltuielile guvernamentale, Spania a înregistrat derapaje mai mari decât România. Guvernul de la Madrid s-a angajat să reducă deficitul până în 2016 la 3% din PIB. Anul acesta, autoritățile estimează un deficit bugetar de 5,6% din PIB.

• Colectarea și cheltuiala publică

În 2014, la bugetul României ar urma să se strângă 218,1 miliarde de lei, respectiv 32,9% din PIB, în timp ce cheltuielile din programul anual ar urma să ajungă la 232,6 miliarde de lei, adică 35,1% din PIB.

Procentul prognozat al veniturilor în PIB este ușor mai ridicat decât cel realizat anul trecut, de 32,7% din PIB, însă cu mult sub media europeană (de circa 45%) sau decât cel al spaniolilor care își propun să strângă la buget 38,5% din PIB, potrivit strategiei fiscal bugetare a executivului din peninsulă.

Anual, spaniolii ne depășesc cu circa 5 puncte procentuale la capitolul venituri bugetare ca procent din PIB. Din strategia lor fiscal bugetară reiese că în următorii trei ani ei estimează o evoluție modestă a acestui indicator, care ar urma să ajungă la 39% din PIB în 2017.

Guvernul spaniol estimează totodată o scădere accentuată a cheltuielilor bugetare. Dacă acestea au reprezentat anul trecut 44,9% din PIB-ul statului, în programul din acest an este prevăzut un nivel de 44% din PIB.

Anul viitor, cheltuielile ar urma să scadă la 43% din PIB, în 2016 la 41,7% din PIB, iar în 2017 la 40,1% din PIB

Guvernul spaniol a scăzut în 2014 cheltuielile publice pentru educație, sănătate și ocuparea forței de muncă. Astfel, fondurile pentru aceste domenii au fost scăzute atât ca procent din PIB, cât și ca procent din cheltuielile totale ale administrației publice (educație, de la 4,4% din PIB la 4,3%; sănătate, de la 6% din PIB la 5,8% și ocuparea forței de muncă de la 3,5% din PIB la 3,2%).

La fel ca în România, presiunea pe bugetul de pensii din peninsulă este destul de ridicată. Anul acesta, Guvernul spaniol va trebui să scoată din buzunar 9,7 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul de la bugetul asigurărilor sociale.

Ce rating-uri au cele două state

Atât România, cât și Spania au fost încadrate de către agențiile de rating în partea de jos a categoriei statelor recomandate pentru investiții. Aceste rating-uri sunt urmărite de oameni de afaceri, dar și de investitori și se pot dovedi importante în momentul în care cineva decide să investească într-o anumită țară.

Spania se bucură însă de rating-uri ceva mai bune de la cele trei mari agenții din acest domeniu: Standard&Poor’s, Fitch și Moody’s. Prima agenție acordă Spaniei calificativul BBB, iar României BB+. A doua acordă Spaniei BBB+ și României BBB- în timp ce ultima acordă Spaniei Baa2 și României Baa3.