ANALIZĂ MEDIAFAX. De la graniță până la rafturi alimentele din import se scumpesc și de 20 de ori. Pepenele galben e importat cu 0,52 lei/kg și este vândut cu 10 lei

Fructele, legumele și carnea din import se vând în magazine și piețe cu prețuri de două, trei și chiar zece ori mai mari decât cele cu care intră în țară, iar în unele cazuri cumpărătorul plătește pentru un produs alimentar și de 15-20 de ori mai mult față de valoarea de import, reiese dintr-o analiză Mediafax.

Românii care își fac cumpărăturile în marile lanțuri de magazine sau din piețe nu știu că pentru varza pe care o cumpără plătesc de 3-4 ori mai mult decât prețul cu care aceasta a fost importată, strugurii sunt de peste zece ori mai scumpi pe rafturi decât atunci când intră în țară, prețul unui kilogram de fasole este umflat de 4-5 ori, iar pentru un kilogram de mere adaosul distribuitorilor și al retailerilor este de 400-700%.

Fodul ministru al Agriculturii: Prețurile din lanțurile de magazine sunt exagerate

Fostul ministru al Agriculturii Stelian Fuia a declarat agenției Mediafax că prețurile din lanțurile de magazine sunt exagerate pentru că adaosurile comerciale pe care le practică acestea și intermediarii care intervin pe traseu dublează sau triplează costul unui produs.

„Nu se ține cont decât de interesul pentru profit nemărginit al speculanților. Este o întreagă mafie în acest sector, pentru care am un singur mesaj: trebuie să fie prioritatea întregului Guvern să înlăture specula și evaziunea fiscală. Acestea umflă prețurile pe seama buzunarelor noastre, ale tuturor. Sunt necesare tot mai multe controale, sunt necesare tot mai multe sancțiuni. Eu, unul, nu cumpăr legume din hipermarket, sau dacă o fi scăpat vreuna până acum, pe viitor renunț la ele. Am ce-mi trebuie în principal din grădina proprie, iar dacă nu, este convenabil să cumperi de la producători. Nu demult am fost la Matca (județul Galați – n.r.), unde castraveții noi sunt de patru ori mai ieftini decât pe rafturi. Consumatorii pot alege să cumpere de unde este mai ieftin”, a spus Fuia.

Deputatul Culiță Tărâță: Prețul declarat în vamă este mai mic decât cel real

Deputatul Culiță Tărâță, totodată și unul dintre cei mai mari agricultori autohtoni, cu peste 65.000 de hectare de teren agricol în administrare, spune că o parte din diferența mare dintre prețul la intrarea în țară și cel de pe rafturi este dată că pentru produsele importate din afara UE prețul declarat în vamă este mai mic decât cel real.

„Se fac declarații vamale la prețuri mai mici de 2-3 ori, ca să se plătească taxe vamale mai mici. Diferența de bani se plătește la negru. Produsul intră apoi în magazin la prețul pieței. Și cei de la putere, și cei din opoziție își dau mâna și încurajează acest fenomen. Sunt vinovați politicienii apropiați de cei din vamă. Nu vedeți ce coadă e la funcții?”, a spus Tărâță.

Carnea de pasăre costă în supermarketuri 9 lei kilogramul și în hipermarketuri mai mult de 8 lei/kg, deși intră in țară de peste 2,5 ori mai ieftin, cu 3,2 lei pe kilogram. Carnea și organele de pasăre au alimentat importurile românești cu 188 de milioane de euro anul trecut, valoare în scădere cu 1,4%.

Ilie Van, președintele Uniunii Crescătorilor de păsări din România, spune că diferența de bani intră în buzunarele importatorilor, distribuitorilor și comercianților.

„De unde vreți să câștige ăștia care importă? Sunt clar câștiguri pentru aceste segmente – importatori, distribuitori și magazine. După ce că fac evaziune la TVA, mai fac și concurență neloială”, a afirmat Van.

O situație similară poate fi întâlnită și la uleiul de floarea soarelui. De la 2,95 lei litrul în vamă, acesta ajunge să coste 4-5 lei/kg în hipermarket și 5 lei/kg în supermarket. Uleiurile rafinate de floarea soarelui intrate în țară anul trecut au totalizat 101 milioane de euro, în creștere cu aproape 2%.

Zahărul „trece” granița de două ori mai ieftin decât este la magazin

Românii plătesc 4-4,8 lei pe kilogramul de zahăr în marile lanțuri de magazine, deși acest produs trece granița de două ori mai ieftin, cu 2,4 lei kilogramul. Importurile de zahăr din trestie sau sfeclă și zaharoză pură au depășit anul trecut valoarea de 305 milioane de euro, cu 40% mai mult comparativ cu anul precedent.

Făina de grâu este adusă cu 1,17 lei/kg și vândută în hipermarketuri de 2-3 ori mai scump (2,5-4 lei/kg) și în supermarketuri cu adaos de peste 50% (1,89-2,39 lei/kg). Doar 1,29 lei costă un kilogram de castraveți la import, dar pe rafturile supermarketurilor se găsește la prețul de 7 lei.

Dacă în vamă un kilogram de usturoi intră cu 2,27 lei, în medie, acesta se vinde în hipermarketuri și supermarketuri cu 14 lei. În piețele considerate ieftine din Capitală, un kilogram de usturoi costă 8-10 lei.

„Singura explicație, dacă cele relatate sunt adevărate, ar fi că există evazioniști care aduc marfa din afara UE și declară o valoare derizorie în vamă, pentru a plăti taxe vamale mai mici. E un scenariu, cazuri concrete nu ne sunt cunoscute. Ținem să menționăm pe această cale că marile lanțuri de magazine sunt printre marii contribuabili la bugetul statului. Nu ne putem erija în controlori fiscali, nu avem aceasta calitate și nici nu este rolul nostru. Singurul organism menit a stopa astfel de practici este Garda Financiară, pe al cărui suport și a cărei intervenție contăm pentru stoparea oricăror practici de evaziune fiscală”, a declarat agenției Mediafax Delia Nica, vicepreședintele Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).

Ea a adăugat că, pe de altă parte, o reducere a TVA la nivelul țărilor dezvoltate ar reprezenta o descurajare clară a acestor practici, iar încasările din TVA ar crește substanțial.

„În prezent, tentația este foarte mare și, din păcate, măsurile luate până în prezent nu au fost eficiente”, a spus oficialul AMRCR.

În replică, fostul șef al Autorității Naționale a Vămilor Viorel Comăniță a declarat pentru Mediafax că riscul subevaluării este foarte puțin prezent în cazul operațiunilor vamale cu mărfuri denumite generic „marfuri alimentare”, întrucât taxele vamale nu au un nivel ridicat, sunt implementate măsuri de taxare specifice la nivel UE în funcție de țara de origine/destinație (valori forfetare de import, stabilite la nivel comunitar prin TARIC-Customs Tariff Database), iar unele dintre aceste marfuri fac obiectul unor acorduri de liber schimb între UE și state terțe pentru care taxa vamală este mult diminuată sau chiar 0%. Un exemplu este acordul UE-Turcia.

Autoritatea vamală nu poate interveni în procesul de declarare a valorii prețului

„În vederea combaterii riscului de subevaluare se aplica prevederile H.G. nr.973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, cu modificările și completările ulterioare. În conformitate cu dispozițiile acestui act normativ, la nivelul autorității vamale s-a constituit (și este actualizată periodic) o bază de date statistice în materie de evaluare, utilizată ca instrument al analizei de risc. De asemenea, în vederea selectării pentru control a operațiunilor vamale cu mărfuri susceptibile a fi subevaluate, în sistemul electronic de management al riscurilor(RMF-RO) a fost instituit un profil de risc specific”, a explicat Comăniță.

El a adăugat că nu se poate furniza o evaluare privind subdeclararea, atât timp cât prețul efectiv plătit sau de plătit pentru marfurile importate se stabilește printr-o înțelegere între vânzător și cumpărător.

„Autoritatea vamală nu poate interveni în cadrul procesului de declarare a valorii prețului efectiv plătit sau de plătit pentru mărfurile prezentate în vama ci poate doar dispune controale sau verificări cu privire la realitatea datelor înscrise în declarațiile vamale și/sau documentele prezentate la vămuire. De precizat că în cadrul procedurii de punere în liberă circulație a mărfurilor, drepturile vamale datorate se încasează la momentul efectuării formalității vamale”, a completat Comăniță.

Delia Nica a mai spus că, niciodată, la legume și fructe nu se câștigă din adaos, ci din rulaj. Ea a adăugat că în marile magazine nu există adaos mai mare de 9%, iar acestea au de câștigat doar dacă rulează multă marfă, și asta este posibil doar dacă țin prețurile jos.

„Un adaos mare te scoate de pe piață”, a afirmat ea.

Fie că este declarat un preț mai mic sau nu, varza iese din vamă cu 0,53 lei kilogramul și se vinde în supermarketuri cu 1,89-2,19 lei (de 3,5-4 ori mai mult). În piață prețul este chiar și mai mare și ajunge la 2,5-3 lei pe kilogram.

Roșiile intră în țară cu 3,5 lei kilogramul, iar cumpărătorii le achiziționează din hipermarket de peste două ori mai scump, cu 8 lei/kg, și nici în supermarket-uri prețurile nu sunt mult mai mici (6,49-7,69 lei/kg). Piața agroalimentară este și în acest caz mai scumpă decât marile magazine, aici kilogramul de roșii din import putând fi cumpărat cu 8-8,5 lei.

Asociațiile din domeniul legumelor se feresc să vorbească

Asociațiile din domeniul legumelor și fructelor se feresc să vorbească pe acest subiect, de teamă că marfa lor nu își va mai găsi locul în marile rețele de magazine.

„Nu vă pot spune cine este vinovat de prețurile mari ale legumelor pe raft, comparativ cu cele de intrare în vamă, pentru că stric relațiile cu hipermarketurile. Importatorii își iau și ei marja lor de profit, dar hipermarketurile scumpesc cel mai mult”, a declarat șeful unei asociații profesionale din domeniul legumelor.

Un kilogram de mere, care în piață costă 4 lei, intră în țară cu 0,83 de lei și este vândută în hipermarket cu 4,3-6 lei (import Italia), un preț de 5-7 ori mai mare. În supermarket, merele de import costă în jur de 4 lei kilogramul, de peste 4,5 ori mai mult ca la intrarea în țară.

Prețul unui kilogram de pere de import în hipermarket variază între 5 și 8,5 lei, iar în țară intră cu 2,2 lei. În supermarketuri ajung de două până la patru ori mai scumpe (4,5-9 lei), iar în piață costă de 2-3 ori mai mult (5-7 lei/kg).

La struguri (0,94 lei/kg în vamă) diferența este și mai mare, pentru că pe rafturile unui hipermarket kilogramul costă 12-14,3 lei, iar în supermarketuri este 14 lei, ceea ce înseamnă de 12-14 ori mai scump. De peste 16 ori mai mare este și prețul practicat în piețe, unde un kilogram de struguri importați din Chile costă 15 lei.

„Nu cunosc situații în care produsele ajung pe rafturi de 10-12 ori mai scumpe decât intră în vamă”, este tot ce s-a rezumat să afirme pe acest subiect Eugen Zbârcea, directorul hipermarketului Cora Pantelimon.

Fasolea intră în țară cu 1,4 lei kilogramul, dar cumpărătorii o găsesc în hipermarketuri cu 6 lei și în supermarketuri cu 6-7 lei. În acest caz, diferența este de „doar” 4-500%, exact ca în cazul piețelor, unde kilogramul de fasole costă 6-8 lei.

Morcovii ajung și ei mult mai scumpi în magazine: 2,6 lei kilogramul în hipermarket și 2,2- 2,8 în supermarketuri, față de 0,94 lei în vamă. Un kilogram de morcovi costă 3-4 lei în piață. Dacă intră cu 0,53 lei/kg în țară, conopida se vinde în hipermarket cu 5 lei și în supermarketuri cu 5-7 lei kilogramul, adică de peste zece ori mai scump. Tot de zece ori mai scump se vinde și în piață, unde prețul unui kilogram ajunge la 5 lei.

Un kilogram de gutui iese cu 0,89 de lei din vamă și se vinde cu 5 lei în hipermarket și 7 lei în supermarketuri (de 5,5-7,8 ori mai scump).

Pawel Musial, directorul general al lanțului de supermarketuri Profi, spune că în ceea ce privește „aparent marea diferență” dintre prețurile din vamă și cele de pe raft, retailerilor le revine doar o mică parte din sumă, pentru că marja lor de profit se află undeva între 2% și 3%.

„Restul se datorează transportatorilor, logisticii și…taxelor”, a mai spus el.

Comăniță susține că Vama nu deține informații despre existența unor poziții de monopol/oligopol în domeniul importurilor de astfel de produse.

„Numărul de operatori care efectuează importuri de produse alimentare este de ordinul sutelor, neexistând nicio restrângere în acest sens”, a răspuns Comăniță, deși a fost întrebat câte firme acoperă jumătate din importurile pe diferite produse alimentare.

Asta înseamnă că logistica și taxele fac ca ardeiul să poată fi cumpărat cu 11,5 lei kilogramul în piață, deși intră în țară cu 1,46 lei/kg. Acest produs se vinde de zece ori mai scump în hipermarket și ajunge la 9-11 lei/kg în supermarket. Țelina este importată cu 0,87 lei kilogramul și vândută în hipermarket de aproape patru ori mai scump, în supermarketuri costă 2,99-3,49 lei (de 3,4-4 ori mai mult), iar din piață poate fi cumpărată cu 2 lei kilogramul.

Ciupercile costă 12 lei în supermarketuri, deși se importă de două ori mai ieftin (5,95 lei/kilogram), iar prunele pot fi cumpărate cu 6,5-17 lei kilogramul, deși prețul mediu în vamă este mult mai mic (0,94 lei/kg).

Una dintre cele mai mari diferențe de preț poate fi observată la pepenele galben, care intră în țară cu 0,52 lei pe kilogram, dar se vinde de 16-20 de ori mai scump în piețe și lanțurile de magazine, ajungând la 8-10 lei kilogramul.

Și cei care fac comerț cu pepeni roșii câștigă bine, pentru că importul se face la 0,82 lei/kg, iar cumpărătorii plătesc pentru ei în supermarketuri sau piețe și de zece ori mai mult (6,5-8 lei/kg).

Salata verde ajunge în țară cu 0,52 lei kilogramul și ajunge în caselor românilor de peste cinci ori mai scump, după ce aceștia o cumpără din supermarketuri cu peste 2,5 lei. Prazul este o adevărată afacere pentru cei care îl importă, pentru că intră în țară cu 0,65 lei/kg și ajunge în hipermarketuri de 13 ori mai scump (8,5 lei/kg), iar în supermarketuri costă 6-7 lei/kg.

Importurile de produse agroalimentare s-au apropiat anul trecut de 4 miliarde de euro (3,91 miliarde de euro), în creștere cu 12,8% comparativ cu anul precedent.

La aceste diferențe de preț, toți cei prin mâinile cărora trece produsul importat au de câștigat, cu excepția cumpărătorului.