Analiză publicată de Consiliul Fiscal | Grup de lucru: Este absolut necesar ca autoritățile să nu mai promoveze reduceri de impozite și taxe. Soluțiile propuse

Reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii și inechități în taxare, implicit asumarea de mediul politic și adminstratic de a nu mai promova reduceri de impozitelor și taxelor este ceea ce propune in grup de lucru independent, format din 20 economiști de notorietate, inclusiv președintele Consiliului Fiscal, care au realizat o analiză detaliată a sistemului, publicată recent pe site-ul instituției.

Veniturile fiscale, inclusiv contribuții de asigurări, colectate în anii ultimi reprezintă cu 26% din PIB, procent cu care România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36% din PIB) sau Ungaria (cca. 36,3% din PIB) și chiar în urma unui stat cu un nivel mai slab de dezvoltare, Bulgaria (30,6% din PIB), arată autorii studiului.

Una dintre cauze, „cedarea la grupuri de interese ce au profitat de slăbiciuni ale statului român”

Conform grupului de lucru, nu datoria publică reprezintă marea problemă a României în momentul de față (conform metodologiei UE, puțin sub 50% din PIB în decembrie 2021, respectiv 48,9%, și ajungând la 50,6% din PIB în februarie 2022, dar tot mai dificil și mai costisitor de refinanțat), ci deficitul bugetar structural care, dacă nu va fi diminuat în mod semnificativ în următorii ani, va destabiliza profund economia.

„Ani în șir de politici prociclice, erori de politică fiscală/bugetară care au redus veniturile permanente ale bugetului public, subestimarea necesității de a crește veniturile fiscale și de a combate, în mod ferm, evaziunea fiscală și tot felul de optimizări fiscale, cedarea la grupuri de interese ce au profitat de slăbiciuni ale statului român, ignorarea regulii de aur conform căreia ani de creștere economică susținută obligă la crearea, sau sporirea de „spațiu fiscal”, au condus la un nivel mare al deficitului structural, la intrarea inevitabilă în procedura de deficit excesiv în martie 2020. Acest fapt s-a produs deși autoritățile fuseseră avertizate în mod repetat de Comisia Europeană că se impune o schimbare de abordare în politica bugetară.”, consideră autorii.

Corecția bugetară este necesară și pentru că politica monetară nu poate menține singură stabilitatea leului, mai ales întrucât deficitele externe au cauze preponderent fiscale și de natura (lipsei) reformelor structurale, arată grupului de lucru care a realizat analiza citată.

„Crize în succesiune și suprapuse – Pandemia, criza energetică, implicații ale războiului din Ucraina (care deschide ușa unui nou Război Rece în Europa, pe glob), îmbătrânirea populației, la care se adaugă exodul de capital uman (ce pun presiune mare pe bugetul asigurărilor sociale), impactul schimbărilor climatice, reliefează din plin fragilitatea bugetului nostru public”, arată studiul citat.

Astfel, în acest contextul dat, ajustarea bugetară nu poate fi decât graduală, dar ea trebuie să aibă loc, să fie concretizată prin măsuri credibile, care să aibă un gir politic solid și sprijinul unor largi cercuri economice și sociale – inclusiv al mediului de afaceri. Este absolut necesar ca factorii de decizie din mediul politic și administrativ să nu mai promoveze reduceri de impozite și taxe, ca și creșterea unor cheltuieli permanente pe seama unor venituri temporare, se arată în comunicatul de prezentare a analizei publicate pe site-ul Consiliului Fiscal.

„Reforma fiscalității ar trebui să înceapă prin corectarea numeroaselor privilegii și inechități în taxare, astfel încât impozitarea să fie echitabilă, uniformă și proporțională, indiferent de natura activității și de forma de organizare a acesteia. Alternativa nedorită ar consta în creșteri ad-hoc de impozite și taxe, reduceri drastice de cheltuieli necesare, impuse de constrângerile de finanțare a deficitelor gemene. Această alternativă ar avea caracter puternic prociclic, cu efecte nefaste asupra redresării și creșterii economice”, conform studiului citat.

Situația actuală

Studiul, care se întinde pe aproximativ 100 de pagini, cuprinde atât analiza situației actuale, cât și recomandări de soluții propuse pentru modificare aprincipalelor categorii de impozite și contribuții, firește, într—un orizont de timp rezonabil.

„O creștere considerabilă a veniturilor fiscale nu se poate realiza pe termen scurt, sunt necesari mai mulți ani. Și este de admis că anul 2022 este foarte complicat prin suprapunerea de crize și perspectiva încetinirii puternice a creșterii economice, ceea ce obligă la atenție în procesul de regândire a regimului fiscal. Dar consolidarea bugetară este absolut necesară”, consideră autorii.

Situația actuală, arată studiul citat, a principalelor impozite și contribuții, conform categoriilor definite de Codul Fiscal, are loc de îmbunătățire:

• la impozitul pe venit, România colectează cu circa un procent din PIB mai puțin decât Bulgaria și cu circa 3 procente din PIB mai puțin decât Polonia și Ungaria, în primul rând din cauza ratei de impozitare mici, de 10 la sută;
• la impozitul pe profit, deși nivelul încasărilor pare în linie cu cel din statele de comparație, el este afectat de maniera foarte permisivă în care sunt definite și impozitate microîntreprinderile;
• la TVA, România colectează cu circa 3 procente din PIB mai puțin decât statele peers. Acest fapt se datorează atât ratelor statutare mai scăzute, cât și evaziunii fiscale, precum și numeroaselor exceptări și scutiri legiferate în ultimii ani;
• per total, încasările din CAS, de 11,1 procente din PIB, par a fi în linie cu cele din Polonia și Ungaria și un pic peste cele din Bulgaria, dar și aici există exceptări și scutiri pentru anumite grupuri profesionale.

Referitor la structura economică a impozitelor și taxelor, autori enumeră o serie de constatări:

• consumul este sub-impozitat în România în comparație cu toate statele peers. Rata implicită de impozitare a consumului este de 15% în cazul României (și datorită scutirilor și evaziunii fiscale), față de 19% în cazul Poloniei, 26% în cazul Ungariei sau 21% în cazul Bulgariei;
• și munca este sub-impozitată în România38, contrar unei opinii opuse larg răspândite. Rata implicită de impozitare a muncii, de 31,1%, este mai mică decât în Polonia (33,9%) sau Ungaria (38,2%), chiar dacă peste cea din Bulgaria (25,4%);
• și capitalul este subimpozitat în România, îndeosebi în ce privește impozitele pe veniturile din activități independente și impozitul pe stocul de capital;
• dintre impozitele pe proprietate, se disting printr-o rată de colectare scăzută cele referitoare la transferul proprietăților imobiliare.

Soluțiile propuse

Autorii publică mai multe soluții propuse pentru revizuirea Codului fiscal care sunt bazate în principal pe refacerea bazei de impunere, atât pentru impozitul pe profit, cât și pentru impozitul pe venit și contribuțiile obligatorii (CAS, CASS) și sunt bazate pe principiul așezării sarcinii fiscale exclusiv în funcție de mărimea venitului și nu de tipul acestuia, fără privilegii sau discriminări, conform studiului citat.

În ceea ce privește impozitarea persoanelor juridice

(i) Eliminarea impozitului specific datorat de marile companii din HoReCa și revenirea la impozitul pe profit de 16%;

(ii) Limitarea sferei de aplicare a impozitului pe venitul microîntreprinderilor prin reducerea plafonului de la un milion de euro la 100.000 euro, coroborat cu limitarea folosirii acestui regim pentru activități de consultanță și management, activități asociate profesiilor liberale sau activități de intermediere, precum și limitarea numărului de companii ce aplică regimul simplificat al microîntreprinderilor ce pot fi înființate de catre o persoană.

În ceea ce privește impozitul pe venit și contribuțiile de asigurări

(i) Eliminarea tuturor scutirilor la plata impozitului pe salarii (IT, construcții și servicii pentru construcții, producția de echipamente și materiale pentru construcții, lucrători sezonieri în HoReCa, cercetare/dezvoltare);

(ii) Eliminarea scutirilor de la plata CASS (construcții și servicii pentru construcții, producția de echipamente și materiale pentru construcții);

(iii) Reducerea de la 100.000 euro la maxim 20.000 de euro a limitei pentru care persoanele care obțin venituri din anumite activități independente pot apela la calculul venitului impozabil pe norme de venit;

(iv) Reglementarea clară a impozitării câștigurilor obținute din tranzacționarea de criptomonede și NFT, folosind soluția existentă în prezent pentru impozitarea câștigurilor din trancționarea de titluri de valoare pe piețe reglementate (10% impozit pe câștig);

(v) Limitarea sumei neimpozabile de 450.000 lei la venitul obținut din vânzarea bunurilor imobile din patrimoniul personal la maxim o vânzare și limitarea scutirilor la donații între rude sau afini de gradul 1; alternativ, înlocuirea impozitului pe venit cu impozitul pe câștig de 10%;

(vi) Eliminarea cotei reduse de 5% pentru impozitarea dividendelor și înlocuirea ei cu cota standard de 10%;

(vii) Introducerea unor măsuri care să eficientizeze impunerea sumelor ce nu pot fi justificate și care să descurajeze acumularea unor astfel de sume în viitor;

(viii) Reformarea modului de aplicare a CAS și CASS, astfel:

• Aplicarea CAS și CASS asupra veniturilor cumulate și nu separat pe surse de venit;
• Plafonarea bazei de calcul al CAS și CASS la maxim 3 salarii medii pe economie lunar (36 salarii medii pe economie anual), baza de calcul fiind egală cu suma veniturilor obținute de contribuabil, din orice sursă. În cazul în care nu sunt eliminate toate scutirile, plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS va trebui făcută la un nivel superior celui de 3 salarii medii lunar/36 salarii medii anual, astfel încât impactul bugetar să nu fie unul negativ.

În ceea ce privește TVA

i) Revizuirea sferei de aplicare a cotei reduse de 9% pentru produsele alimentare al căror consum în exces dăunează sănătății, respectiv aplicarea cotei standard de 19% pentru acestea;

ii) Renunțarea la cota redusă de 5% aplicabilă în HoReCa, respectiv aplicarea cotei reduse de 9% valabilă pentru alimente și băuturi nealcoolice;

iii) Implementarea taxării inverse, în condițiile stabilite de Directiva UE 2018/1695;

iv) Implementarea rapidă a RO e-Factura pentru toate facturile emise;

v) Interoperaționalizarea sistemelor AMEF și RO e-Factura și implementarea rapidă a tehnologiilor moderne (AI, Blockchain, BigData Analysis) pentru analiza de risc în vederea direcționării controlului fiscal cu precădere către zonele cu risc fiscal mare.

În ceea ce privește impozitele locale

i) Eliminarea diferențelor de impozitare în funcție de statutul juridic al proprietarului (persoană juridică sau persoană fizică) la calculul impozitului pe clădiri;

ii) Înlocuirea actualului mod de calcul al impozitului pe autovehicule (exclusiv în funcție de capacitatea cilindrică a motorului) cu unul care să țină cont și de vechime/norma de poluare.

Concluzia autorilor este că, dacă recomandările din prezentul studiu ar fi implementate, atunci s-ar putea crește veniturile fiscale (incluzând contribuțiile de asigurări) cu circa 3,7 – 4,7 procente din PIB pe orizontul de timp asumat pentru corecția dezechilibrului bugetar.

Din această creștere, aproximativ jumătate ar proveni din eliminarea scutirilor și tratamentelor discriminatorii (îndeosebi la impozitul pe profit, la impozitul pe venit și la contribuții de asigurări), circa o treime – din îmbunătățirea colectării (îndeosebi la TVA), inclusiv prin digitalizarea ANAF, și aproximativ o șesime – din creșterea unor rate de impozitare (mai ales la impozitele de mediu și cele pe proprietăți).

Astfel, o asemenea creștere ar permite corecția bugetară necesară ieșirii din Procedura de Deficit Excesiv și, mai ales, ameliorarea bonității financiare a României, sustenabilitatea datoriei publice.

Potrivit analizei grupului de lucru, în perspectivă ar trebui ca veniturile fiscale ale României să se apropie de cele ale Cehiei, Poloniei, Ungariei, ca pondere în PIB, pentru a face față la provocări ce derivă din multiple șocuri adverse (schimbări climatice, tranziția energetică, noul război rece în Europa).

Documentul integral:

Consolidarea bugetară și creșterea veniturilor fiscale – necesitate vitală pentru stabilitatea și securitatea economică a României

Ceai de tei pentru creștere galopantă a prețurilor

Analiza a fost realizată în perioada 10 februarie – 30 aprilie 2022, astfel că nu a cuprins și cele mai recente date publicate săptămâna aceasta de Institutul Național de Statistică privind creșterea inflației și nici îndemnul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR) adresat Românilor de a bea de tei pentru a-și păstra calmul în fața scumpirilor.

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a precizat, în cadrul prezentării Raportului asupra inflației, ediția mai 2022, că trendul ascendent al inflației este generalizat, atât la nivel european, cât și global, partea bună – dacă ne consolează cu ceva – fiind că România a pierdut primul loc pe podium din acest punct de vedere la nivelul blocului comunitar.

Potrivit INS, cele mai mari creșteri ale prețurilor de consum au fost, în aprilie 2022, față de aprilie 2021, la marfuri alimentare, de 13,54% (în creștere de la 11,2% din martie), urmate de mărfuri nealimentare, de 16,35% față de 11,86% în martie) și servicii, de 7,11% (față de 6,53% în martie).

Cea mai mare scumpire a fost, și în aprilie de la an la an, la gaze, dar cu un procent aproape dublu față de martie, respectiv de 85,27%, față de 46,49% kuna anterioară, când s-au luat în considerare prevederile primei ordionanțe pentru prețurile la gaze și energie, care a exoirat la finalul lunii martie, OUG nr.118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece.