ANALIZĂ REUTERS: Ieșirea Greciei ar provoca în zona euro pierderi de ordinul sutelor de miliarde de euro

Ieșirea Greciei din zona euro ar expune Banca Centrală Europeană (BCE) și statele din blocul monetar, acționarii instituției, la pierderi greu de calculat, de ordinul sutelor de miliarde de euro, potrivit unei analize Reuters.

Plecarea Greciei ar împinge Europa în „ape neexplorate” din punct de vedere juridic, iar mărimea potențialelor pierderi ale celorlalte țări din zona euro și ale băncilor servește cu siguranță drept un stimulent puternic pentru eforturile de menținere a statului elen la moneda unică.

Obligațiile Greciei față de creditorii privați au scăzut puternic în urma restructurării parțiale a datoriei de stat, astfel că grosul datoriilor statului elen, circa 200 miliarde euro, sunt către BCE, Fondul Monetar Internațional și celelalte țări din zona euro.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

„În cazul unei ieșiri, Grecia va intra în default (incapacitate de plată – n.r.). Pierderea presupusă de default va fi probabil foarte mare, suficient de mare încât să epuizeze capitalul BCE. Instituția ar putea avea nevoie de recapitalizare de la guverne, care nu se regăsesc chiar în cea mai bună situație pentru furnizarea de capital suplimentar”, comentează pentru Reuters Andrew Bosomworth, senior portfolio manager la Pimco, cel mai mare fond de obligațiuni din lume.

Pierderile la care sunt expuse BCE și guvernele din zona euro în scenariul plecării Greciei din blocul monetar nu se opresc însă aici.

Chiar și după ieșirea statului elen din clubul euro, costurile imputate statelor vecine vor continua să se acumuleze, deoarece Europa va dori să evite o prăbușire totală a economiei elene, pentru a preveni propagarea crizei pe continent.

„Ar fi necesară o intervenție la scară largă a BCE pentru stabilizarea sistemului, împreună cu o intervenție din partea Germaniei, Mecanismului European de Stabilitate, Fondului European de Stabilitate Financiară și Fondului Monetar Internațional, care va costa probabil sute de miliarde de euro”, anticipează Georgios Tsapouris, analist la instituția britanică de private banking Coutts.

BCE are un capital vărsat de 6,4 miliarde euro și este, practic, un joint venture între cele 17 bănci centrale din zona euro. În total, capitalul și rezervele Eurosistemului băncilor centrale din zona euro totalizează 86 miliarde euro.

Băncile centrale vor fi nevoite să distribuie între ele pierderile provocate de ieșirea Greciei din zona euro în conformitate cu formula de capital a BCE, care stabilește contribuțiile fiecărui stat la finanțarea instituției în baza mărimii economiei și populației. Germania ar prelua cea mai mare povară, reprezentând 27% din totalul pierderilor.

Pe locul al doilea ar fi Franța. Statul francez ar fi expus la pierderi de 66,4 miliarde euro, iar băncile ar rămâne cu 20 miliarde euro în credite nerecuperabile, potrivit unui studiu prezentat recent de Școala de Management IESEG din Lille.

Statele cu economii mai mici, unde băncile centrale sunt mai puțin puternice decât Bundesbank, vor fi afectate mult mai sever decât marile economii, în termeni relativi.

„BCE și unele bănci naționale care au resurse foarte mici față de felia care le-ar reveni din pierderea distribuită în Eurosistem ar putea suferi eliminarea totală a capitalului și rezervelor pe care le dețin”, crede Bosomworth de la Pimco.

În pofida pierderilor uriașe care se anunță, unii factori de putere din UE se întreabă dacă mai are sens să lase circul să continue.

Grecia a convocat pentru 17 iunie o nouă rundă de alegeri generale, după ce scrutinul din 6 mai nu a dat o coaliție de guvernare. Sondajele plasează în frunte un partid de extremă stânga care se opune vehement măsurilor de austeritate convenite în acordul cu UE și FMI.

„Va fi durere, cu siguranță. Va fi însă o situație letală? Avem două variante urâte, însă una este mai rea decât cealaltă”, a declarat o sursă din diplomația europeană.

BCE și băncile naționale sunt expuse pe Grecia pe trei canale principale: prin obligațiunile de stat grecești deținute de BCE, prin garanțiile colaterale elene pentru finanțare de la BCE și prin obligațiile financiare ale Greciei față de tranzacțiile din sistemul de plăți TARGET2 al zonei euro.

BCE a cumpărat obligațiuni grecești de circa 38 miliarde euro, care au o valoare nominală de 50 miliarde euro.

Săptămânalul german Der Spiegel a construit recent un scenariu în care Fondul European de Stabilitate Financiară ar fi utilizat pentru a continua plata obligațiilor Greciei față de BCE, în cazul intrării statului în default după ieșirea din zona euro. O astfel de măsură ar eroda însă resursele fondului, plasa de siguranță a statelor cu probleme din zona euro, care vor avea nevoie de sprijin și protecție față de consecințele ieșirii Greciei.

O variantă alternativă plasează băncile naționale în poziția disperată de a solicita guvernelor din zona euro să recapitalizeze BCE. Situația ar submina însă independența instituției.

BCE este expusă pe Grecia și prin operațiunile de finanțare cu băncile grecești, însă fondurile sunt distribuite prin băncile naționale și se adaugă în situațiile financiare ale acestora.

Astfel, potrivit datelor Băncii Greciei, instituția are o expunere pe termen mediu și lung de 73 miliarde euro pe sistemul bancar elen și active de 143 miliarde euro eligibile drept colateral pentru operațiuni monetare în zona euro.

Economistul Christian Schulz de la Berenberg Bank consideră că, în cazul ieșirii Greciei din zona euro, aceste împrumuturi și cea mai mare parte din colateral ar fi convertite în noua monedă adoptată de Grecia, cel mai probabil devalorizate semnificativ.

„BCE și Eurosistemul nu vor mai fi expuse la riscul presupus de aceste instrumente”, crede Schulz.

Însă orice fonduri absorbite de băncile grecești prin operațiunile de finanțare ale BCE care au ieșit ulterior din Grecia ar reprezenta o altă problemă, deoarece ar fi adăugate la datoriile Băncii Greciei în cadrul sistemului de plăți TARGET2.

Banca Greciei și centralele de la „periferia” zonei euro au acumulat obligații financiare mari în cadrul sistemului TARGET2, deoarece debitul net de plăți către celelalte țări din blocul monetar a fost accentuat de criza datoriilor de stat.

Raportul financiar al Băncii Greciei arată că avea, la finele lunii ianuarie, obligații de 107 miliarde euro în TARGET2, sumă care s-a menținut probabil în apropiere de acest nivel și acre reprezintă o mare problemă pentru celelalte țări din zona euro dacă statul elen le va părăsi.

BCE ar putea monetiza orice pierdere netă în TARGET2, în cazul ieșirii Greciei din zona euro, prin imprimarea de bani, măsură însoțită însă de un impact inflaționist greu de acceptat pentru Germania, cea mai puternică forță politică și economică din bloc.

Pe lângă implicațiile contabile din sistemul băncilor centrale din zona euro, ieșirea Greciei ar avea un impact sistemic greu de gestionat, probabil cu retrageri masive de bani din conturile bancare în întreaga regiune.

„Dacă vor vedea că economiile în euro ale grecilor au fost convertite peste noapte în drahme, cu o devalorizare de 50-70%, cea mai facilă strategie de hedging va fi să-și transfere banii la Luxemburg, să le schimbe în lire sterline sau în franci elvețieni”, crede Andrew Bosomworth de la Pimco.