Guvernul Cioloș a proÂgraÂmat bugetul astfel încât din acesta să fie cheltuiți în 2016 cu 16 miliarde de lei (3,6 mld. euro) mai mult decât în acest an, cea mai mare creșÂtere nominală de cheltuieli, de la un an la altul, din 2008 încoace.
Mizând pe o creștere economică de 4,1%, guvernul va cheltui în 2016 cu 21 de miliarde de lei peste ce adună la buÂget, răÂmânând un deficit lipit de pragul de sus al admisibilității, de 2,95% din PIB pe stanÂdardul european de conÂtaÂbilitate ESA, și 2,8% din PIB pe cash.
Guvernul a publicat la sfârșitul săpÂtăÂmâÂnii proiectul de buget pe 2016 care anÂtiÂcipează un Produs Intern Brut de 746,6 mld. lei, o creștere economică de 4,1%, veÂnituri bugetare de 31% din PIB (231 mld. lei) și cheltuieli bugetare de 33,8% din PIB ( 252 mld. lei). GuÂverÂnul estiÂmeaÂză pentru 2016 o inflație de 0,5%, un curs leu/euro de 4,44 lei și un câștig salaÂrial mediu net la 1.950 de lei.
Acceptând fără să crâcnească majoÂrăÂrile de indemnizații și salarii din doÂmeÂniul public decise de Executivul anÂterior, guÂvernul a blocat însă, în nuÂmele păsÂtrării comÂpetitivității ecoÂno-mice, majoÂrarea preÂconizată a salariului miÂnim brut de la 1.050 de lei la 1.200 de lei de la 1 ianuarie 2016, ceea ce îi afecÂteaÂză în maÂjoritate pe cei cu salarii mici din doÂmeÂniul privat. Mai mult, guvernul va maÂjora, de la 1 iaÂnuaÂrie, cu doar 0,1% conÂtribuția la piloÂnul II de pensii, față de creșÂterea anterior preÂvăzută de 0,5%.
Creșterea cheltuielilor în bugetul din 2016 comparativ cu 2015 se înregisÂtreaÂză în principal în zona salariilor, a inÂdemÂniÂzațiilor și a consumului admiÂnisÂtraÂției: sunt 5,4 mld. lei în plus pentru saÂlarii, 3,7 mld. lei pentru cheltuieli de bunuri și serÂviÂcii, alte 4 miliarde penÂtru asistență soÂciaÂlă și abia patru miÂliarde de lei în plus penÂtru investiții (față de estimarea de chelÂtuieli pentru acest an, pentru că față de prevederile bugeÂtului din 2015 ele sunt în scădere).
În ciuda schimbării de guvern, moÂdul în care este structurat bugetul pentru 2016 este cvasiidentic cu anii anteriori, lipsit de explicații limpezi. De plidă, nu oferă motive pentu majorarea bugetelor Apărării, Internelor sau SRI sau pentru micșoarea bugetului Muncii – explicația trebuind să fie dedusă: penÂsiile foștilor angajați ai acestor structuri vor fi plătite din bugetul de stat și nu din bugetul asigurărilor. Această practică va crea însă multe complicații pentru cine va voi să știe anul viitor care este situația fondului de pensii. Avem de-a face, prin urmare, cu un buget la fel de lipsit de transparență ca și precedentele.
Proiectul de buget prevede pentru investiții 37,7 mld. lei (17 mld. lei fonduri UE, 19,2 mld. lei bani din buget, 500 mil. lei împrumuturi și 1 mld. lei alte transÂferuri), față de o estimare de cheltuieli de investiții de 33,7 miliarde de lei în acest an, în creștere cu 12%.
Însă anul acesta pentru investiții au fost alocați în legea bugetului 44,8 miÂliarÂde de lei, ceea ce înseamnă că bugeÂtul de investiții pentru 2016 înregisÂtreaÂză, de fapt, o scădere scriptică de 15% – comÂparând prevederile celor două bugete.
Ca și în anii trecuți, bugetul pe 2016 miÂzează masiv pe fonduri euroÂpene (17 mld. lei, adică aproape 4 mld. euro, perÂforÂmanță anuală pe care România nu a atins-o niciodată în cei nouă ani de la aderare), însă nerealizarea investițiilor în acest an – care permite guvernului să sublinieze acum o creștere procentuală a investițiilor proÂgramate – este cauzată de chiar supraestimarea veniturilor din fondurile UE.
Realitatea este că investițiile din buget programate (cheltuielile de capital) sunt în bugetul din 2016 de 2,56% din PIB, adică aproape de nivelul celor înregistrate în 2014, de 2,5% din PIB (nominal sumele sunt mai mari cu 2,5 mld. lei, ca urmare a avansului PIB).
În 2015, cheltuielile de capital sunt estimate la 2,51% din PIB. Cum bugetele din 2014 și 2015 au fost cel mai vitrege cu investițiile din ultimii zece ani, nu se poate spune, prin urmare, despre bugetul din 2016 că este unul orientat spre investiții, ci că este unul care încearcă mai degrabă să facă față avalanșei de cheltuieli rezultate din majorările salariale și de indemnizații.
Ministerul Finanțelor mizează, prin urmare, pe o creștere economică de 4,1% pe care o anticipează venind din conÂsum și investiții.