Analiză ZF: Primele 100 de zile ale Guvernului Ponta II. Marile promisiuni economice rămân la sertar

Ziarul Financiar a realizat o analiză a primelor 100 de zile de guvernare. Analiza surprinde s-a întâmplat pe scena politică, în economie, dar și în ce privește absorbția fondurilor europene. Bilanțul legislativ cuprinde 16 ordonanțe de urgență, 10 ordonanțe simple și 99 de decizii ale premierului. 

Concluzia: Guvernul Ponta 2 arată prin acțiunile sale că nu se deosebește cu nimic de guvermele conduse de Emil Boc. Analiștii și antreprenorii susțin că nu există nicio inițiativă majoră care să încurajeze mediul de afaceri. În mai anul trecut, când a venit la putere, Guvernul Ponta 1 a cerut răgaz până la câștigarea alegerilor generale din decembrie, motivând că are un mandat limitat în care nu-și poate pune în practică proiectele. 

Nimic din ce scrie în programul de gu­vernare nu mai este de ac­tua­litate – fie că este vorba despre in­tenția de reducere a CAS, re­du­cerea TVA, relan­sarea inves­ti­țiilor, creșterea încrederii mediului de business, scrie Ziarul Financiar.

ACTUALITATE Avertizări ANM de cod galben de ceață. Vizibilitate redusă în București și 13 județe din țară

07:52

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1034. Revoltă în armata Rusiei?!/Ce lider important a venit la Moscova și s-a văzut cu Putin

07:30

„Momentan pare mai degrabă un guvern de tranziție. Este un guvern mai degrabă tehnic decât politic care a promis o întoarcere de re­for­me sau noi reforme. Face asemenea Gu­ver­nu­lui Boc. Deschide un miliard de teme – pe edu­cație, pe sănătate, pe regionalizare – dar nu du­ce nimic la capăt. Sunt discuții în neștire de­spre orice, dar senzația pe care o transmit este că nu fac mai nimic”, spune Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP).

 „Într-adevăr, există senzația că nu se în­tâmplă nimic, auzi o astfel de frază chiar din gu­ra copreședintelui USL (Crin Antonescu – n.n.), nu trebuie să fii pro sau contra actualului gu­vern să spui un asemenea lucru. Pe de altă parte, sunt niște reguli de joc fixate de FMI. Prima întrebare: unde ne separăm în gândire de FMI și unde sunt gândurile noastre? Unde este nevoie de FMI și unde nu este? Trebuie spus clar că avem nevoie de măsuri de stimulare eco­nomică și TVA redusă în agricultură este o astfel de măsură – este greu să reduci evaziunea la o TVA de 24%, dar ai putea-o face la o TVA de 9%. Trebuie, în anume domenii, o separare de FMI, Gu­vernul trebuie să-și asume riscuri, este ne­voie de curajul de a pune piciorul în prag”, opi­nează Florin Pogonaru, președintele Aso­cia­ției Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Programul de guvernare al USL prevede o serie de măsuri care, în momentul în care au fost lansate public, au creat o oarecare în­cre­dere în rândul oamenilor de afaceri, al an­tre­pre­norilor pentru că promitea o schimbare de di­recție în momentul în care economia era în­tr-o fundătură. Dar de atunci nu s-a întâmplat mai nimic. Doar patru ținte din cele 20 asumate prin programul de guvernare au fost îndepli­nite, și acelea parțial (vezi tabel dreapta jos).

Este adevărat că programul de guvernare este pe patru ani, că TVA ar urma să revină la 19% la finele ciclului de guvernare, cum arată do­cumentul. Dar nici proiectele promise ime­diat nu se văd. Programul „Noua casă” a rămas același „Prima casă” din vremea lui Boc.

Dacă rețeta este a FMI, cum spune Florin Pogonaru, atunci acesta este motivul pentru care legea bugetului pe 2013 – cea mai im­por­tantă lege dintr-un an calendaristic – nu diferă cu mai nimic de legile bugetului adoptate de guvernele trecute în privința alocărilor bu­getare sau a veniturilor?

Guvernul Ponta 1 a motivat că este legat de mâini și de picioare pentru că alții i-au făcut legea bugetului. Iată că și-a făcut singur lege, lege care prevede creșterea veniturilor din TVA cu 2% în 2013 față de 2012, lucru care ara­tă că pe zona de combatere a evaziunii fis­cale, atât de clamată în ultimii ani, inclusiv de USL, nu se așteaptă mare lucru.

Înainte de a veni la putere USL promitea că va reduce cu 50% cheltuielile sta­tu­lui cu bunurile și ser­viciile (în me­die 6-7 mld. euro, anual) pen­tru a su­pli­ni pierde­rile la buget rezultate din re­la­xa­rea fis­cală. Bu­ge­tul Guver­nu­lui Ponta 2 nu ara­tă nicio re­du­ce­re – chel­tu­ie­lile cu bunu­ri­le și ser­vi­ci­ile cresc de la 26 mld. lei (5,7 mld. euro), cât au fost anul tre­cut, potrivit exe­cu­ției bugetare, la 37 mld. lei (peste 8 mld. euro), potrivit bugetului con­so­­lidat pe 2013. Abia după ce a adoptat un astfel de buget, guvernul Ponta 2 începe să vorbească de re­duceri de cheltuieli în aparatul de stat. Premie­rul cere în aceste zile reducerea cu 15% a acestor cheltuieli, dar încă nu este clar cum va fi aplicată măsura. Iar despre reduceri de cheltuieli la nivelul administrației și despre reduceri de personal în zonele supradi­men­sio­nate a vorbit trei ani la rând și Emil Boc, iar administrația tot nerestructurată a rămas.

La capitolul infrastructură lucrurile nu arată deloc bine. Finanțările pentru autostrăzi au fost tăiate drastic și se așteaptă bani de la investitori privați pentru proiectele ce ar urma să fie construite în parteneriat public-privat. Dar nu se vede niciun efort deosebit pentru atragerea acestor bani. Pe fondurile europene promisiu­nile sunt mari: atragem definitiv de la UE cel puțin 6,5 mld. euro în 2013. Dar în primele trei luni ale anului au fost rambursați de Bruxelles aproximativ 200-250 mld. euro și, dacă ritmul se menține, vom lua până la finele anului 1 mld. euro sau chiar sub această sumă. Ministerul Fondurilor Europene arată că din mai anul trecut, de când s-a instalat Guvernul Ponta 1, absorbția a crescut cu 70%. La o ab­sorb­ție de 7,4%, la acea vreme, din totalul fon­durilor structurale alocate de 20 mld. euro pen­tru 2007-2013, o creștere cu 70% a ratei de ab­sorb­ție (de la 7,4% în mai 2011 la aproape 13% în martie 2012) nu înseamnă nimic față de ținta fixată.

Dragoș Pâslaru, consultant pentru dez­vol­tare economică, spune că actualul ministru de resort Eugen Teodorovici are mai multă auto­ritate decât predecesorul său și dă exemplul de­ciziei sale ca, până în apri­lie, să se termine cu stocul proiectelor ce tre­buie eva­luate: „Și Orban (fostul ministru – n.n.) lua­se o astfel de decizie. Dar pe vremea lui lumea nu era atât de speriată”.

Noile atribuții ale mi­nis­trului mai largi și lanțul de­ciziei mai scurt ar putea să-l ajute să aibă re­zultate mai bune, spu­ne Pâslaru. El remarcă însă multe ezi­tări pe zo­na de antrepre­no­riat la Ministerul pen­tru IMM-uri.

„Lumea credea că, dacă vine un antrepre­nor (Maria Grapini – n.n.) lucrurile se vor schimba mult în bine. Dar asistăm la un blocaj instituțional” spune Dragoș, adăugând că nu există cineva care să-și asume deciziile.

În privința politicii fiscal-bugetare, nu se remarcă nicio diferență între fostul guvern și actualul, spune Pâslaru: „Din nefericire, nimeni nu știe dacă politica guvernului este de stânga sau de dreapta, dacă sprijină antreprenoriatul sau locurile de muncă. Sunt opțiuni care lipsesc. Meniul (din programul de guvernare – n.n.) este cu de toate: prudență fiscală, susținere pentru IMM-uri, atragere de investiții. Dar nu este cineva care să ia deciziile”.

De unde această „răvășeală”?

„În sistemul politic actual, atât la primul nivel – ministerele – cât și în eșalonul doi și trei nu mai există competență. Vine unul cu o idee astăzi, iar altul spune mâine că nu este bună. Reducerea TVA de care se vorbește în aceste zile nu este asumată de nimeni”, spune Adrian Moraru de la IPP.

Pe de altă parte, remarcă el, lucrurile se vor schimba greu pentru că oamenii nu se schimbă de pe o zi pe alta. Apoi, de două luni nu se mai întâmplă practic nimic pentru că principalele două partide din USL sunt suspicioase unul față de altul.

„Toate reformele sunt pe stand-by pentru că sunt foarte suspicioși de teamă că această coa­liție se va rupe. Nimeni nu vrea să ia o mă­sură – oricând un lucru poate de­ge­nera din­tr-un mo­tiv oare­care, pe Sănă­ta­te, la Oltchim  – pe care ce­lă­lalt să o poată fo­losi îm­po­tri­va sa în cazul în care s-ar pro­duce ceva la nivel politic.”

Florin Pogonaru crede că lucrurile se pot schimba, dacă Guvernul are mai mult cu­raj, dar este reținut când afir­mă asta, de vreme ce, ex­pli­când cum vede lucru­rile, spune: „Mi-ar plăcea să se întâmple”.

Așadar, arată preșe­din­tele AOAR, Guver­nul tre­buie să admită că are nevoie de FMI pen­tru o se­rie de mă­suri cum ar fi manage­men­tul pro­fesionist la între­prin­derile de stat: „Nici nu poți veni să spui, într-o cul­tu­ră cum este a noastră, că nu ai nevoie de FMI. Ai nevoie, ai nevoie de o au­toritate externă. Ai nevoie de FMI pentru a lua măsuri pe care, în jocul politic intern, nu le poți lua. Deși am fost sceptic cu managementul pri­vat în com­pa­niile de stat, sunt surprins să văd cioc­nirile și ten­siunile în sensul bun între cei ve­niți din privat și cei de la stat. Dar ai nevoie și de cu­rajul de a pu­ne piciorul în prag în fața FMI atunci când tre­bu­ie să-ți duci politicile la capăt. Aceasta este po­ves­tea celor 100 de zile de gu­ver­nare a Cabi­netului Ponta 2. Este nevoie de mai mult curaj”.

21 decembrie 2012 – 31 martie 2013. Ce s-a întâmplat pe scena politică

României i s-a refuzat accesul în Spațiul Schengen în ciuda insistențelor părții române, a președintelui și a primului-ministru, anume că frontierele sale sunt sigure. Germania a anunțat că, dacă în JAI (Consiliul Justiție și Afaceri Interne) se va supune la vot cererea de aderare, își va exprima vetoul. România a renunțat să-și mai fixeze o țintă de aderare.

Consiliul European a aprobat bugetul pentru exercițiul financiar multianual 2014-2020, alocând României aproape 40 mld. euro în această perioadă. Suma a nemulțumit Guvernul, iar premierul Victor Ponta l-a acuzat pe președintele Traian Băsescu (care a participat la summit) că a negociat prost. Președintele s-a apărat susținând că era tot ce se putea obține mai bun.

Raportul Comisiei Europene pe justiție a fost mai bun decât se anticipa, având în vedere conflictul politic de durată dintre președinte și premier. Disputa pentru numirea procurorilor-șefi continuă și astăzi.

Traian Băsescu a anunțat că a rupt-o definitiv cu fostul său partid, PDL (fost PD), după ce Vasile Blaga a câștigat alegerile interne în fața Elenei Udrea, protejata șefului statului.

În ciuda faptului că, imediat după alegeri, între premier și președinte a fost semnat un acord de pace, disputele verbale continuă aproape zilnic. Iulian Anghel

Ce s-a întâmplat în economie

Economia nu a dat semne vizibile de redresare la începutul anului după creșterea firavă de 0,3% înregistrată în 2012;

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit prognoza de creștere economică a României pentru acest an de la 1,9%, la 1,4%, o estimare ușor mai pesimistă decât proiecțiile Comisiei Europene, Băncii Mondiale și Guvernului, de 1,6%;

Board-ul FMI a aprobat prelungirea cu trei luni a acordului cu România, care urma să expire la sfârșitul lunii martie. În primele trei luni ale anului nu s-au înregistrat progrese semnificative în privința măsurilor agreate cu Fondul, cu excepția numirii unor manageri privați la câteva companii de stat aflate pe lista FMI și a aprobării coplății pentru serviciile medicale. Ministrul bugetului Liviu Voinea a dat asigurări că acordul cu FMI va fi păstrat în viitor;

Moneda națională a înregistrat episoade de apreciere după alegerile din decembrie, cursul testând în ianuarie niveluri minime, în jurul a 4,33 lei/euro. Aprecierea monedei naționale a fost stimulată de intrările de capitaluri de natură volatilă, respectiv de investițiile de portofoliu. Criza din Cipru a împins însă cursul în jurul cotației de 4,42 lei/euro;

Dacă în noiembrie 2012 deținerile nerezidenților de titluri de stat de-abia mai reprezentau circa 5,5% din total, în ianuarie au sărit spre vârful istoric de 20%;

Exporturile au revenit în ianuarie în teritoriul pozitiv, cu o creștere de 6,1% față de aceeași lună din 2012, după ce pe ansamblul anului trecut au scăzut cu 0,5%, în condițiile contracției unor economii din zona euro, principalii parteneri comerciali ai României. Analiștii rămân însă în continuare sceptici cu privire la o redresare semnificativă a exporturilor în acest an;

Datoria publică a ajuns în ianuarie la 240,6 mld. lei, adică 38,6% din PIB. Anul trecut, datoria a făcut un salt de 8%, la 241 mld. lei, reprezentând 41% din PIB. O datorie publică de 40% din PIB este limita acceptată de investitori pentru România;

Investițiile străine directe au totalizat în luna ianuarie 103 mil. euro, depășind de aproape șase ori nivelul înregistrat în prima lună a anului trecut. În 2012 investițiile străine au ajuns la 1,6 mld. euro, minimul ultimilor 10 ani;

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 465 mil. euro în ianuarie, comparativ cu un deficit de 25 mil. euro în ianuarie 2012, grație îmbunătățirii performanței în domeniul serviciilor și creșterii excedentului transferurilor curente;

Deficitul bugetar a continuat să se ajusteze anul trecut, dar a depășit ușor ținta agreată de autoritățile române cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială pentru prima dată în patru ani. După un ușor excedent în prima lună a anului, în februarie 2013 s-a înregistrat un deficit bugetar de 0,4% din PIB;

Inflația anuală s-a apropiat de 6% la sfârșitul lunii ianuarie, depășind așteptările pieței, însă în februarie 2013 creșterea prețurilor s-a temperat, iar rata anuală a inflației a coborât la 5,65%. Claudia Medrega

Bilanțul legislativ sub majoritate USL: 16 ordonanțe de urgență, 10 ordonanțe simple și 99 decizii ale premierului

Începând cu 21 decembrie, 2012, moment în care a fost publicată în Monitorul Oficial hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii Guvernului Ponta 2 și până a împlinit 100 de zile la guvernare, premierul Victor Ponta a semnat doar 99 de decizii, comparativ cu cele 315 pe care le semnase în primele 100 de zile ale primului său guvern – un guvern care nu avea în parlament majoritatea covârșitoare de care beneficiază actualul executiv. Numărul de hotărâri ale guvernului a scăzut și el în aceeași comparație, de la 399 la 79.

Deciziile premierului s-au referit în mare parte la numiri și eliberări din funcție ale unor secretari de stat, cu 38 de numiri și 27 eliberări din funcție, însă alte decizii s-au referit la numirea unor consilieri onorifici ai premierului sau a unor consilieri de stat în cadrul Cancelariei Primului-Ministru. O decizie semnată de Ponta pe 8 ianuarie stabilește atribuțiile lui Gabriel Oprea ca viceprim-ministru.

De la instaurare, noul guvern condus de Ponta a emis 17 ordonanțe de urgență, și 10 ordonanțe simple, comparativ cu 16 ordonanțe de urgență și 3 ordonanțe simple la bilanțul realizat anterior de ZF.

Pe 30 ianuarie, guvernul a pus în aplicare legea Codului de procedură civilă, iar pe 19 februarie a oficializat prin ordonanță de urgență timbrul de mediu pentru autovehicule. Alte ordonanțe de urgență s-au referit la reforma în sistemul sănătății publice sau reducerea unor arierate în economie, cuplată cu alte măsuri financiare.

Camera Deputaților a înregistrat în perioada analizată 99 de inițiative legislative, dintre care 81 au venit de la guvern sub formă de proiect de lege. În aceeași perioadă a guvernului anterior, executivul înregistrase doar 17 proiecte de lege la camera inferioară. Dintre inițiativele legislative ale guvernului, 47 s-au referit la aprobarea unor ordonanțe de urgență, cum ar fi cea legată de înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), care este în prezent dată spre promulgare, sau cea de modificare a legii de înființare a Agenției Naționale de Integritate, proiect care este analizat de Senat momentan. Alte inițiative legislative ale guvernului s-au referit la aprobarea unor ordonanțe ale guvernului, cum ar fi cea care stabilește măsuri speciale de impozitare a activităților cu caracter de monopol natural din sectorul energiei electrice și al gazului natural. În prezent proiectul este analizat de comisiile de specialitate.

Fonduri europene. Nimic nou pe frontul absorbției: țintă de cel puțin 6,5 mld. euro, 200 mil. euro atrase

Ministerul Fondurilor Europene țintește pentru acest an o rată de absorbție pe fondurile structurale nerambursabile de cel puțin 6,5 mld. euro, ceea ce ar însemna peste 30% din totalul fondurilor alocate României în exercițiul financiar 2007-2013, de aproape 20 mld. euro. Atingerea acestei ținte ar duce fondurile europene spre o absorbție totală de aproximativ 40%, având în vedere că, până la finele anului trecut, rata absorbției fondurilor structurale era de 10%. Doar că, în primele trei luni ale anului, lucrurile nu s-au mișcat. În ianuarie nu a fost luat niciun ban de la UE, în februarie POSDRU a primit rambursări de 140 mil euro (plus 0,7% din totalul alocărilor), iar până la 25 martie Bruxellesul mai rambursase alte aproximativ 100 mil. euro – lucru care a dus rata de absorbție la 12,8% din total. În acest ritm, este imposibil de atins ținta de 40% din totalul fondurilor alocate. Ministerul își pune speranțe în deblocarea programelor POS Transporturi și POS Creșterea Competitivității Economice (acum presuspendate), după ce în februarie a fost ridicată presuspendarea pe POSDRU. După instalarea Guvernului, Ministerul Fondurilor Europene a primit puteri sporite față de fostul Minister al Afacerilor Europene – poate controla, de pildă, modul în care sunt cheltuite fondurile nerambursabile. În așteptarea banilor de la UE, autoritățile de management se împrumută la Trezorerie pentru plata facturilor beneficiarilor de fonduri nerambursabile. Iulian Anghel

Legislație fiscală. O nouă ordonanță de modificare a Codului fiscal și taxe noi pentru energy & oil & gas

Ministerul Finanțelor a publicat la începutul anului o multitudine de modificări fiscale, în avanpremieră la bugetul anului 2013, măsurile urmând să aducă la buget aproape două miliarde de lei, potrivit estimărilor autorităților. Ajustarea nivelului veniturilor pentru intrarea în sistemul microîntreprinderilor, de la 100.000 de euro la 65.000 de euro, și schimbarea opțiunii în obligație la plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru companiile care îndeplinesc cumulativ condițiile la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent este una dintre cele mai importante modificări decise de autorități la începutul anului. Finanțele au mai hotărât să crească accizele pentru bere și să devanseze cu trei luni, la 1 aprilie, calendarul de creștere a accizei la țigarete. Totodată, autoritățile au revizuit și sistemul de impozitare a veniturilor din activități agricole. Schimbările fiscale aprobate la începutul anului vizează și sfera TVA, contribuțiile sociale, impozitul pe profit și impozitul pe venit.

Guvernul a aprobat trei ordonanțe prin care se instituie o serie întreagă de noi taxe pentru domeniul energetic. Prin intermediul acestor ordonanțe se stabilește ca, pentru o perioadă de doi ani de zile (2013-2014), producătorii de gaze să verse 60% din veniturile suplimentare pe care le vor înregistra din dereglementarea prețului către bugetul de stat. Totodată, se instituie o taxă de 0,5% pe veniturile companiilor care exploatează resursele naturale, altele decât  gazele, și sunt taxate suplimentar companiile care au monopoluri naturale pe transportul și distribuția de gaze naturale și de energie electrică.

Companiile cotate la bursă au fost obligate pentru prima dată să întocmească doar situații financiare conforme cu standardele internaționale IFRS, pe care au trebuit să le depună până pe 25 martie.

Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungând astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 lei, în urma negocierilor cu FMI. Programul de guvernare al USL prevede pentru perioada 2013-2016 creșterea salariului minim la 1.000 de lei. Claudia Medrega

CEO privat la stat. Anunțuri de angajare multe, rezultate îndoielnice

Trei CEO „privați” au fost numiți în funcție în primele 100 de zile de la instalarea în funcție a Guvernului Ponta II, însă numai unul dintre aceștia este cu adevărat „privat”, cel recrutat pentru conducerea Loteriei Române. Astfel, noul șef al Loteriei, Adrian Mișu Manolache, este un bancher cu o experiență de 13 ani în cadrul BCR, cea mai mare bancă locală, unde ultima poziție pe care a ocupat-o a fost cea de director regional corporate. În rest, ceilalți doi CEO „privați” recrutați în această perioadă – Laurențiu Ciurel de la Complexul Energetic Oltenia și Ion Smeeianu de la Poșta Română – au ocupat aceste funcții și anterior, când au fost numiți politic, deși au trecut printr-un proces de recrutare realizat de o companie privată.

Pe de altă parte, în toată această perioadă, foarte multe companii de stat – printre care se numără Hidroelectrica, Poșta Română, Romgaz, Transgaz, Nuclearelectrica etc. – au avut campanii prin care au anunțat că vor să recruteze manageri „privați” fie pentru consiliile de administrație, fie pentru structurile de middle management.

De asemenea, în această perioadă primul CEO privat, Christian Heinzmann, CEO-ul  ales la Tarom în noiembrie anul trecut, a avut mai multe ieșiri în presă și a anunțat planul de management prin care vrea să readucă compania pe profit din 2015.

Din 2011 și până în prezent, ministerele Economiei, Transporturilor și Finanțelor au semnat contracte în valoare totală de peste un milion de euro cu firmele de recrutare, de consultanță și casele de avocatură care ar fi trebuit să recruteze CEO și membri în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Adelina Mihai

Industrie. Reindustrializarea a început cu insolvențele

Una dintre primele măsuri pe care guvernul Ponta le-a luat de la instalare a fost să ceară insolvența combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, ultima mare companie industrială care se mai află în portofoliul statului.

Deși la început măsura de intrare în insolvență a fost prezentată ca una care ar trebui să ducă la salvarea combinatului, situația acestuia a continuat să se deterioreze. Râmnicu Vâlcea este de o săptămână sub asediul protestelor muncitorilor de la Oltchim, care au ieșit în stradă pentru că nu și-au mai primit salariile de mai multe luni, iar administratorul judiciar și-a anunțat intenția de a disponibiliza în primă fază 1.000 din cei circa 3.300 de angajați ai societății din lipsă de fonduri. În prezent compania riscă să-și închidă total activitatea și să disponibilizeze aproape toți angajații dacă nu reușește să strângă rapid finanțare pentru redeschiderea unor secții din combinat.

O situație complicată este și la cele patru combinate siderurgice deținute până de curând de grupul rus Mechel, care aveau la începutul anului trecut peste 6.000 de angajați, mulți capi de familie care susțineau locurile de muncă din mai multe orașe, precum Târgoviște, Câmpia-Turzii, Brăila și Buzău. Grupul rus a disponibilizat circa 1.500 de salariați anul trecut, iar pentru că nu a găsit un cumpărător care să susțină finanțarea combinatelor, puternic îndatorate, Mechel le-a vândut către rudele fostei reprezentante a grupului în România, care le-a băgat în insolvență cu intenția de a le restructura și a anunțat că va mai disponibiliza circa 930 de salariați. Premierul Victor Ponta susține că grupul Mechel poate să facă ce vrea cu combinatele românești pentru că este firmă privată și din acest motiv statul nu poate să intervină pentru a ameliora situația.

Pe de altă parte, ministrul economiei Varujan Vosganian vorbește despre reindustrializarea României și a înființat în acest scop o Comisie Consultativă din care fac parte mai mulți reprezentanți importanți din mediul privat, care ar urma să contribuie la realizarea unui document de politică industrială. Adrian Cojocar

Energie. Proiectele mari, în continuare pe hârtie

Câteva dintre proiectele prioritare listate în programul de guvernare Ponta au început să prindă contur, dar cele mai multe nu au fost nici măcar demarate.

În cele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2, Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a intrat într-un parteneriat de explorare la mare adâncime în Marea Neagră, de data aceasta alături de Petrom și de gigantul american ExxonMobil, după ce la finalul anului trecut compania a intrat într-un acord similar cu rușii de la Lukoil. Perimetrul pe care cele trei companii se vor asocia se numește Midia și a aparținut canadienilor de la Sterling. Totodată, a fost semnat un memorandum pentru o investiție de un miliard de euro într-o centrală pe cărbuni la Complexul Energetic Rovinari în parteneriat cu o companie chineză, China Huadian Engineering.

Restul proiectelor, printre care se numără investiții de amploare, cum ar fi hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești sau reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, sunt în continuare pe hârtie, statul nefăcând niciun pas concret pentru a atrage investitori în aceste proiecte de peste 7,5 mld. euro.

În cele 100 de zile de guvernare însă, cea mai fierbinte discuție din toată piața energetică a fost cea privind modificarea schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, sector care a atras investiții de peste 3 miliarde de euro în ultimii trei ani de zile. Abia la finalul săptămânii trecute, ANRE a anunțat concluziile analizei de monitorizare a pieței pe 2012 de unde rezultă o supracompensare evidentă, mai ales în cazul proiectelor de energie solară. Deocamdată însă nu a fost luată o decizie concretă, ceea ce a dus la un blocaj total al investițiilor. Roxana Petrescu

Sănătate. Coplata și modificări la medicii de familie și spitale

Introducerea coplății la spitalele de stat, modificări în modul de finanțare a spitalelor publice și private și inițiative de reorganizare a direcțiilor de sănătate publică sunt principalele direcții care au marcat mandatul de până acum al lui Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

La scurt timp de la instalarea în fotoliul de ministru, Nicolăescu a renunțat la ideea unui nou proiect de lege în domeniu, care era deja lansat în dezbatare publică, pentru a adopta varianta mai rapidă a modificării legislației actuale.

Cele mai importante decizii ale sale au intrat în vigoare de la 1 aprilie odată cu noul contract-cadru (documentul care stabilește condițiile acordării asistenței medicale) și au inclus atât medicii de familie, cât și spitalele de stat și private.

Cea mai vizibilă dintre schimbări este introducerea coplății la externarea din spitale, care este cuprinsă între 5 și 10 lei. Deși trebuie să fie aplicată de la 1 aprilie, există anumite spitale care încă nu o percep.

Alte modificări la spitalele de stat prevăd ca unitățile mai mari, care realizează operații complexe, să primească mai mulți bani pentru fiecare caz rezolvat în detrimentul celor mai mici.

Nici spitalele private nu au scăpat și vor fi nevoite să plătească contravaloarea serviciilor pentru cei care trimit pacienți la stat. Totodată, într-un județ, privații nu vor putea să intre în contract cu casa de sănătate pentru mai mult de 5% din numărul total de paturi.

De la 1 aprilie, medicii de familie sunt plătiți în funcție de numărul pacienților înscriși pe liste în proporție de 70% și de 30% pentru servicii (până acum procentul era de 50-50%).

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică un proiect de lege privind reorganizarea direcțiilor de sănătate publică și a anunțat că urmează un proiect similar pentru casele de asigurări de sănătate. Ioana David

Agricultură. Capul de afiș a fost ținut de scandalurile din industria alimentară

Daniel Constantin (33 de ani), cel mai tânăr ministru al agriculturii din ultimele două decenii, s-a văzut în poziția de a fi nevoit să gestioneze în primele luni de mandat ale cabinetului Ponta 2 cea mai severă criză din agricultura locală din ultimii ani: scandalul cărnii de cal.

Daniel Constantin s-a văzut astfel nevoit să apere imaginea procesatorilor români de carne după ce mai multe companii din vestul Europei au arătat cu degetul spre România după ce în mai multe semi-preparate care ar fi trebuit să conțină doar carne de vită a fost descoperită și carne de cal.

Cu toate că reacția ministerului agriculturii în acest scandal a fost promptă și autoritățile au organizat o conferință la care au participat Victor Ponta și comisarul Dacian Cioloș, noul șef de la Agricultură nu a prezentat nicio cifră concretă sau documente clare care să disculpe din primul moment implicarea companiilor din România în acest scandal care a zguduit toată piața europeană în primele luni ale anului. Tensiunile de pe piața cărnii de vită s-au mutat ulterior pe piața laptelui și pe cea a cărnii de pasăre, după ce pe rând în lapte a fost descoperită aflatoxină, o toxină cancerigenă, iar în cantități de carne de curcan exportată în Germania au fost descoperite urme de antibiotic.

În plan legislativ, Ministerul Agriculturii a înaintat o măsură prin care fermierii persoane fizice, adică 3,8 milioane de persoane, urmează să fie impozitate conform unor norme „standard” de venit pentru producția agricolă.

Pentru a domoli tensiunile de pe piața de panificație, o industrie îngenuncheată de evaziunea fiscală, Daniel Constantin a anunțat că, începând cu luna iulie, ar putea introduce o TVA diferențiată de 9% pe lanțul grâu-făină-pâine. Gabriel Razi

Comunicații. Problemele mai vechi au acaparat agenda

Agenda Ministerului Societății Informaționale, condus de Dan Nica (PSD), a fost acaparată de rezolvarea unor probleme mai vechi rămase pe agenda instituției – cea mai importantă dintre ele fiind Poșta Română. Ministerul a încercat de asemenea să salveze proiectul cu o finanțare europeană de 84 mil. euro prin care s-ar crea o rețea de net de mare viteză în zonele defavorizate. În discuție se mai află și strategia de trecere la televiziunea digitală, de asemenea un subiect restant.

La Poșta Română, cu afaceri de 300 de mil. euro și 6.000 de unități poștale, s-a numit management privat de la începutul anului, însă noii membri din consiliul de administrație și directorul general Ion Smeeianu nu au prezentat încă niciuna din măsurile implementate. Nici raportul cu rezultatele companiei pe anul 2012 nu a fost făcut public pe site-ul companiei. Pachetul majoritar de acțiuni al Poștei va fi scos la vânzare anul acesta. Mirabela Tiron, Adrian Seceleanu

Turism și IMM-uri. Noul ministru al turismului a propus introducerea impozitului forfetar

Maria Grapini, noul ministru al IMM-urilor, turismului și mediului de afaceri, s-a remarcat pe durata primelor 100 de zile din mandat prin propunerea de-a introduce impozitul forfetar în turism, care a stârnit reacții diferite în rândul proprietarilor din turism. Scopul acestui impozit, ce va fi aplicat din semestrul al doilea, este de-a evidenția veniturile și profitul în mod corect, de-a reduce corupția la exercitarea controalelor, potrivit datelor transmise de minister.

Pe lângă impozitul forfetar, Grapini mai pregătește pentru 2014-2020 planul și programul pentru atragerea de  fonduri europene, care vor fi  investite mai mult în infrastructură și mai puțin în promovare, potrivit unor declarații făcute de ea.

În primele 100 de zile de mandat, Grapini a participat și la Târgul de Turism de la Berlin, unde standul României s-a clasat pe locul șapte, criteriile luate în considerare fiind designul și atractivitatea acestuia, respectarea identității brandului prin semnalizare și materialele informative oferite, dar și accesul la stand. Mirabela Tiron

Infrastructură rutieră. Finanțările pentru marile proiecte, tăiate la sânge

Guvernul Ponta 2 a venit cu o schimbare majoră în ceea ce privește modul de gestionare a infrastructurii rutiere locale. Astfel, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), considerată una dintre cele mai bogate instituții din țară, cu buget anual de 1,5-2 mld. euro, a trecut din subordinea Ministerului Transporturilor în cea a unui nou ministru, Dan Șova, care se ocupă de marile proiecte de infrastructură, dar și de investițiile străine. Mai mult, în următoarele luni guvernul plănuiește să divizeze CNADNR în două noi companii, o entitate care să se ocupe de autostrăzi, respectiv una care să supervizeze drumurile naționale.

Primele 100 de zile de guvernare ale cabinetului Ponta 2 au adus însă, per ansamblu, vești destul de proaste pentru infrastructura locală, având în vedere că finanțările pentru continuarea proiectelor aflate în construcție au fost tăiate la sânge. Pentru a mai construi însă ceva, guvernul mizează pe parteneriatele publice-private, prin care un investitor, fie el străin sau român, să vină cu finanțarea, să construiască, dar și să întrețină și să opereze viitoarele autostrăzi.

Astfel, în ultima lună Cabinetul Ponta 2 a dat startul pentru cursa găsirii unui partener privat pentru autostrada Comarnic-Brașov, cu un cost estimat la 1,2 miliarde de euro, dar și pentru inelul de sud al centurii Capitalei, construit la standard de autostradă, care ar urma să coste 1,7 miliarde de euro. Andreea Neferu