ANAT dă în judecată MAE dacă nu transmite informațiile oficiale despre litoralul bulgăresc
Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) va da în judecată Ministerul Afacerilor Externe dacă instituția nu va transmite luni populației ultimele informații despre litoralul bulgăresc ale autorităților de la Sofia, care arătă că apa mării nu reprezintă risc pentru sănătate, a declarat pentru Mediafax prim vicepreședintele ANAT, Alin Burcea.
„Avem o problemă cu MAE pentru că ne creează prejudicii și transmite către cetățenii români numai mesaje dramatice. A fost un comunicat al Ministerului Sănătății din Bulgaria care arăta că pe o plajă din Varna s-au depășit normele microbiologice admise, iar MAE ca un ziar de cancan a zis că toate plajele au probleme. Bulgarii au revenit joi cu un comunicat oficial în care arată că restul plajelor nu sunt afectate, iar MAE nu a preluat această comunicare, să clarifice situația. Noi sperăm ca luni să o transmită, dacă nu, marți avem consiliu, iar miercuri dăm în judecată ministerul. Considerăm că afectează interesele economice a peste 1.000 de agenți economici care vând Bulgaria. Daca nu suntem în stare să clarificăm, mergem în instanță”, a afirmat Burcea.
Agențiile de turism se află între solicitările turiștilor panicați care își cer banii înapoi și condițiile contractuale care ar impune penalizări plătibile furnizorilor de servicii pentru Bulgaria, a declarat duminică într-un comunicat Lucia Morariu, președintele ANAT.
ANAT a solicitat autorităților române o reacție fermă care să confirme situația din Bulgaria pentru a putea informa și acționa corect față de românii care și-au cumpărat vacanțe pe litoralul bulgăresc, informațiile oficiale din țara vecină arătând că apa mării nu reprezintă risc pentru sănătate.
„Informațiile oficiale venite din Bulgaria în urma monitorizării calității apelor pentru îmbăiere în zonele Dobrici, Varna și Burgas arată că valorile indicatorilor microbiologici cercetați sunt în conformitate cu cele legale, nereprezentând un risc de sănătate pentru populație și pentru turiștii care aleg să-și petreacă concediile în țara vecină”, se arată într-un comunicat al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT).
Ministrul delegat pentru Cercetare, Mihnea Costoiu, a declarat, sâmbătă, că nu există riscuri pentru sănătatea publică pe litoralul românesc, precizând că a solicitat instituțiilor din domeniul cercetării și al protecției mediului un raport privind situația apelor marine din România.
ANAT a menționat că o singură zonă, Plaja Ofițerească din orașul Varna, a înregistrat depășirea normelor admisibile, autoritățile bulgare impunând interdicția temporară de îmbăiere în acest loc.
Agențiilor de turism din România le-au fost deja trimise adrese oficiale cu această înștiințare de către Inspectoratele de Sănătate din zonele cercetate, tocmai pentru a-și anunța turiștii. Mai mult, în 5 iulie, Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei și Energiei din Bulgaria au trimis un comunicat de presă cu privire la starea apelor din 23 de stațiuni turistice de pe litoral, printre care Varna, Nisipurile Aurii, Constantin și Elena, Sunny Day și Riviera, arată ANAT.
„Anunțăm că informațiile apărute în presă și ipotezele privind riscul de îmbolnăvire lansate de anumite persoane nu au la bază niciun studiu de caz ale cărui rezultate să provină de la instituții oficiale. Așa cum am anunțat, potrivit rezultatelor monitorizării, nu există nicio contaminare care să pună în pericol turiștii pe coasta bulgărească a Mării Negre”, se arată în comunicatul oficial al celor două instituții din Bulgaria.
În ceea ce privește declarațiile privind infestarea cu hepatita A, autoritățile bulgare nu au confirmat această informație. Atât agențiile de turism românești, cât și turoperatorii europeni și-au informat turiștii cu privire la zonele în care scăldatul este permis.
„Este început de sezon și avem sute de mii de turiști români care au deja contractate și plătite vacanțe pe litoralul bulgăresc al Mării Negre. Operatorii parteneri care au furnizat vacanțe în Bulgaria agențiilor românești de turism, fie ei hotelieri, turoperatori locali sau marii turoperatori europeni nu ne-au comunicat până acum că ar fi de acord să anuleze rezervările turiștilor români fără penalitățile de retragere prevăzute în contracte, neidentificând motive serioase și legale în acest sens. În aceste condiții, agențiile de turism membre ANAT se află între solicitările turiștilor panicați care își cer banii înapoi și condițiile contractuale care ar impune penalizări plătibile furnizorilor de servicii pentru Bulgaria”, spune Lucia Morariu, președintele ANAT.
Astfel, pentru anularea vacanțelor trebuie să existe o situație de risc acceptată oficial de autorități și o comunicare corectă și dublată de documente, astfel încât turiștii să se simtă în siguranță sau vacanțele să fie anulate cu restituirea integrală a banilor plătiți.
„Este o problemă de responsabilitate și așteptăm reacția fermă a autorităților din România”, a arătat Morariu.
Într-un comunicat de presă transmis vineri dimineață, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) informa cetățenii români care intenționează să călătorească în Bulgaria sau care se află deja pe litoralul bulgăresc al Mării Negre că, potrivit informațiilor publicate de specialiștii bulgari în hepatologie, în urma inundațiilor provocate de ploile puternice care au afectat Portul Varna și unele stațiuni bulgărești la Marea Neagră există riscul ridicat ca apa mării să fie infectată cu virusul hepatic A.
Ministerul bulgar al Sănătății a anunțat că, până în prezent, doar la efectuarea analizei probelor de apă marină dintr-o zonă de îmbăiere – Plaja Ofițerească din orașul Varna – s-a constatat depășirea normelor admisibile, probele din zonele învecinate neindicând abateri de la cerințele obligatorii.
Managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” din Capitală, prof. dr. Adrian Streinu Cercel, a declarat pentru Mediafax că virusul hepatitic A se distruge în apa cu salinitare ridicată.
„Dar virusul nu plutește singur, pentru că dacă ar fi singur s-ar distruge. El este închistat în dejecții umane, de aceea distrugerea este mai dificilă”, a explicat Adrian Streinu Cercel.