ANCHETĂ GÂNDUL.RO. Kilogramul de carne de porc la poarta fermei costă cam cât un litru de băutură carbogazoasă! În drum spre rafturile magazinelor, prețul crește de aproape patru ori

Nu puțini sunt românii care se întreabă de ce, la poarta fermei, kilogramul de carne de porc în viu pleacă spre abator la un preț mic, echivalent uneori cu un litru de băutură carbogazoasă low-cost, iar pe rafturile marilor comercianți, costul cărnii de porc vrac ajunge să fie chiar și de patru ori mai mare.

Merită exemplificat, înainte de toate, ce înseamnă acest preț de plecare al cărnii de porc în viu din fermă spre abator și apoi către comercianți și cum ajunge el, în ultima vreme, să fie în anumite situații inaccesibil multora dintre concetățenii noștri aflați în fața rafturilor.

Am încercat de la bun început să prezentăm faptele așa cum sunt ele, solicitând, pe rând, punctul de vedere al tuturor celor implicați pe lanțul de aprovizionare (producător-abator-comerciant). Trebuie menționat aici că am reușit să obținem cele mai clare răspunsuri despre prețurile cărnii de porc doar de la fermierii APCPR, iar de la reprezentanții liderului pieței locale de retail – Kaufland – doar câteva mențiuni generale, importante însă în context. Ceilalte hiper-marketuri n-au comentat! Cumva, e de la sine înțeles motivul tăcerii lor.

Zona de abatorizare răspunsese deja unei solicitări similare ale GÂNDUL.RO în aprilie 2020.

Kilogramul de carne de porc în viu – 5,64 lei

Potrivit datelor puse la dispoziția noastră de Sorin Traian Lupașcu, administratorul Tebu Consult Invest și membru în Consiliul Director al Asociației Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), în săptămâna 20 (11-17 mai 2020), kilogramul de carne de porc în viu se situa la nivelul de 5,64 lei, în timp ce într-unul dintre magazine din sectorul 3 al Capitalei, aparținând unui mare comerciant cu acționariat din Hexagon, prețul cărnii de porc vrac era de 18,95 lei pe kilogram, potrivit Monitorului Prețurilor, unealtă pusă la dispoziția consumatorilor români de Consiliul Concurenței din România.

„Vedem cu stupoare că un litru de apă carbogazoasă (nu minerală, deși și aceasta e ridicol de scumpă în comparație directă!), cu ceva coloranți, zahăr sau îndulcitori, costă cam cât un kilogram de carne de porc în viu (n.r. – la poarta fermei), iar acest lucru nu dă de gândit consumatorului!

Consumatorul vrea ca porcii să crească în muzică de Mozart (că-i mai puțin apăsătoare decât Bach), să crească natural (și, da, antibioticele, ca promotori de creștere, au dispărut de peste 15 ani, porcii fiind în cea mai mare parte hrăniți cu cereale, soia, cretă și sare), să aibă cât mai mult spațiu și lumină la dispoziție, materiale ocupaționale etc, dar consumatorul nu este dispus să plătească pe un kilogram de porc cât pe un kilogram de NuȘtiuCeCola sau cât pe un kilogram de grâu!

Consumatorul plătește adesea o cafea peste prețul unui kilogram de carne, dar «nu vede cu ochi buni» carnea și munca fermierului, considerând «firesc» prețul cafelei!”, a declarat în exclusivitate pentru GÂNDUL.RO, vicepreședintele APCPR.

Prețul cărnii de porc, văzut ca stare de agregare într-un cilindru-caleidoscop

Potrivit precizărilor lui Lupașcu, formarea prețului cărnii de porc la raft are loc într-un cilindru imaginar, compartimentat, în care jucătorii de pe lanț jonglează cu presiunea, „de-a gazele compresibile și lichidele incompresibile”, asemănător caleidoscopului, unde fiecare are o viziune asupra profitului.

„Prima parte este porcul, fermierul, cu un preț de cost pe care nu-l discutăm. Este însă în acel cilindru și abatorul și, deasupra tuturor, până la prețul la raft se află comerciantul. Fermierul este veriga cea mai slabă. El nu poate să nu vândă porcul ajuns la greutatea de sacrificare. El trebuie să respecte un flux (vin alți porci din urmă) și pierde financiar (ne-livrarea la termen înseamnă consum suplimentar de furaje, manoperă, utilități și deprecierea mărfii, piața/abatoarele respingând porcii peste greutatea standard). Porcii nu pot fi ținuți, ca rulmenții, în magazie, în așteptarea unui preț mai bun/a unor condiții de piață mai favorabile”, a punctat Lupașcu.

Tot el spune că asupra fermierului se răsfrânge atât presiunea economică, cât și cea „socială”, fermierul lucrând adesea în pagubă, după cum s-a și văzut în ultimii ani.

„Să definim presiunea «socială». Este ilogic, dar există o așteptare a politicului (care nu sprijină această industrie, dar sprijină mult hulitul tutun) și a consumatorului ca produsele fermierilor să fie ieftine. Se dorește ca porcul să fie bio, să fie «fericit», bine tratat (mă refer la măsurile de bunăstare cele mai diverse) dar, în același timp, să fie foarte ieftin”, a continuat el.

Abatorul este incompresibil

Segmentul al doilea în cilindrul imaginar este ocupat de abatorizare. În acest caz, a adăugat Lupașcu, abatorizarea ar fi caracterizată de rigiditate, cu potențial foarte mic de pierderi.

„Abatorul este incompresibil. El deschide când prețul se situează la un anumit nivel. De regulă, abatorul este și cel care vinde carnea mai departe. Deținătorii de abatoare spun că dacă nu-și acoperă cheltuielile, nu merită să contracteze, drept pentru care nu taie. Abatorul are marjă de câștig, în funcție de cât este de eficient. Oricât ai presa, segmentul abatorizare este fix. Abatorizarea nu este elastică. Abatoarele și procesatorii au costuri relativ fixe per cap sacrificat și tranșat. Abatorul nu pierde niciodată; decât să lucreze în pierdere, mai bine nu lucrează. După cât de eficient este, are cheltuieli mai mari sau mai mici și un profit invers proporțional, dar trebuie să opereze-n piață în limitele impuse de concurență, atât prin prisma prețului oferit fermierilor, cât și prin cea a prețului cerut retailerilor”, a declarat oficialul APCPR.

Nu în cele din urmă, „on top”, așa cum a precizat anterior Lupașcu, se află segmentul reprezentat de retaileri.

„Retailerul nu pierde niciodată. Marja lui este mai mare sau mai mică, în funcție de mai mulți factori, politicile interne fiind în general «netransparente» publicului. Adesea, el vinde sub prețul de cost prin tot felul de promoții incredibile”, a explicat producătorul de carne din Brăila.

Eficiență maximă, profit minim

Conform explicațiilor membrului CD al APCPR, un crescător de suine eficient reușește să obțină uneori un kilogram de carne cu 2,2-2,3 lei kilograme de furaj. Chiar și așa, adesea, carnea de porc în viu nu iese de pe poarta fermei mai scumpă decât un kilogram de grâu.

„Hrănesc și scroafă, și vier, cu tot cu neamul lor, și scot un kilogram de carne cu 2,3 kilograme de furaj. Și totuși, un kilogram de carne costă mai puțin la poarta fermei decât un kilogram de grâu. Asta este realitatea. Au fost momente de 9 lei pe kilogramul de carne de porc în viu și au fost momente de 4 lei pe kilogram. Și vorbim de o variație de curs de 2-3%”, a adăugat Sorin Lupașcu.

Unde merge profitul pe lanțul de aprovizionare

El consideră că presiunile generate de preț apasă doar pe fermier. Șeful Tebu Consult explică faptul că zona de retail își permite să păstreze prețul la raft, atunci când cele la fermă variază. De altfel, gradul mare de profitabilitate înregistrat pe pe ultimul segment al lanțului de aprovizionare permite aceste lucru.

„Toate presiunile acestea apasă numai pe fermă. Acesta este gazul, singurul care preia aceste presiuni. De ce hotărăște comerciantul ca atunci când prețul este de 9 lei pe kilogramul în viu, la fermă, să mențină cam același preț și când a scăzut la 6 lei pe kilogram? Asta nu mai știu. Fiecare zi înseamnă cheltuieli și deprecierea mărfii în cazul fermierilor. Nu mai vinzi la același preț un porc de 150 de kilograme ca la standard de 110 sau 120 de kilograme, cât s-a hotărât să se facă. Neamțul taie la 120 de kilograme, noi ne apropiem de 110 de kilograme. Noi suntem siliți să vindem așa, la prețul acesta. Nu ne-ar place și nouă să apăsăm pe butonul stop-joc? Porcul nu stă nici de Paște, nici de Crăciun, nici când pică prețul, nici când crește, iar factura este de la abator către retailer”, a mai spus vicepreședintele APCPR.

Am fi putut avea carne de porc în viu și la 10 lei pe kilogram!

La rândul său, Adrian Balaban, șeful Cooperativei Pork&Co, a precizat pentru GÂNDUL.RO că dacă n-ar fi existat pandemia de COVID-19, în prezent, la poarta fermei, kilogramul de carne de porc în viu ar fi fost de 10 lei.

„În continuare, China absoarbe toate cantitățile disponibile de carne de porc. Spania nu mai are un fir de carne. Acolo nu a fost niciun abator cu COVID-19. Ibericii au avut cele mai bune programe de protecție, nu cum au făcut nemții. Încă de la început și-au împărțit oamenii în schimburi, au știut ce trebuie să facă. Totul a plecat către China.

S-a închis cel mai mare abator din Europa, care taie 300.000 de porci pe săptămână (n.r. – Tönnies Fleisch), dar în continuare, numărul de porci sacrificați în Germania a rămas fix același, iar prețul n-a scăzut deloc – 1,66 euro pe kilogram, carcasă. La noi, prețul este un pic mai jos. De ce este un pic mai jos la noi? În primul rând, consumul a scăzut, influențat atât de vreme (cel puțin în ultimele săptămâni), cât și de puterea de cumpărare care, se pare, că este în scădere”, a spus crescătorul de porcine.

Kaufland România: „Facem toate eforturile pentru a oferi clienților carne de porc la prețuri avantajoase”

În 22 noiembrie 2017, Kaufland, în parteneriat cu Cooperativa Agricolă „Țara Mea” și cu sprijinul Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), lansa programul național pentru carne de porc 100% românească.

În calitate de retailer inițiator al unui program de asemenea anvergură, Kaufland, prin vocile sale autorizate, a făcut anumite precizări în ceea ce privește prețul cărnii de porc.

Astfel, susțin reprezentanții companiei, în ceea e privește costul cu care cumpărătorii achiziționează carne de porc de la raft, este necesară analiza tuturor aspectelor într-un context mai larg. Și asta în condițiile în care situația din piață nu este influențată în mod direct de starea de pandemie din ultima perioadă.

„În cazul cărnii de porc, dinamica prețurilor și a cantităților este influențată de factori precum, de exemplu, pesta porcină africană și alte aspecte cu care se confruntă producătorii. În ceea ce ne privește, facem toate eforturile pentru a oferi clienților carne de porc la prețuri avantajoase, conform politicii noastre de achiziții și optăm mereu pentru parteneriate cu furnizori locali, pe care îi susținem și prin programe dedicate.

De asemenea, cu privire la analiza prețurilor, trebuie luat în calcul fluxul de producție, ce cuprinde mai mulți operatori, iar noi nu achiziționăm direct animale vii și nici nu prelucrăm carcasa de porc în magazine. Din acest motiv, facem sugestia că solicitările în această direcție ar trebui adresate direct procesatorilor pentru explicații detaliate, referitoare la calitatea materiei prime, costurile de abatorizare, randamentul la sacrificare, costurile de prelucrare etc.

Totodată, în magazinele Kaufland, la momentul actual, carnea de porc s-a ieftinit, având ca reper, de exemplu, o lună de dinaintea declanșării pandemiei – însă considerăm că o analiză completă trebuie să aibă în vedere toți factorii ce au legătură cu formarea prețului”, au declarat pentru GÂNDUL.RO reprezentanții lanțului de hipermarketuri.

Prețul cărnii, dictat de China și (contrat unor păreri) de efectele pandemiei de coronavirus

Așa cum au precizat mai sus cei doi experți români în creșterea suinelor, membri ai APCPR, înainte de pandemia de coronavirus, carnea de porc pe piața europeană avea un preț dictat de piața din China.

„Asta înseamnă că cererea era atât de mare, încât a modificat în sus prețul la bursele europene, iar operatorii care aduceau carne în România erau obligați să ofere prețurile plătite de China”, au precizat pentru GÂNDUL.RO specialiștii asociației.

În plus, ei spun că problemele care au generat scăderea prețului au fost în strânsă legătură și cu pandemia de COVID-19 și, în cea mai mare parte, cu circulația îngreunată a mărfurilor, care a generat un surplus în piața europeană (tot din cauza Chinei). O altă cauză a scăderii prețului, pusă tot pe fondul pandemiei de SARS-CoV-2, este scăderea consumului.

„De la restaurante și cantine, consumul nu s-a mutat în retail. S-a simțit și dispariția pachețelului pentru școală, și a celui pentru serviciu”, au mărturisit experții APCPR. Practic, susțin aceștia, potrivit legilor economiei libere, oferta crescută și cererea diminuată au condus la scăderea prețului la poarta fermei înregistrat în ultima perioadă.

Prima perioadă a stării de urgență a coincis cu cel mai mare număr de porci sacrificați

Datele puse la dispoziție GÂNDUL.RO de Sorin Lupașcu relevă că, la noi în țară, în săptămâna 12 (16-22 martie 2020), care a coincis cu declararea primei perioade de stare de urgență, a fost înregistrat cel mai mare număr de porci sacrificați (86.657 carcase obținute clasificate), de la începutul anului până în prezent. Comparativ cu anii 2018 și 2019, atunci când în mod natural vârful sacrificărilor de porcine s-au realizat cu două săptămâni înainte de sărbătorile pascale, vârful sacrificărilor de porcine din primul trimestru al anului 2020 s-a atins mai devreme, respectiv în săptămâna a treia din postul Paștelui.

Pe fondul panicii, generată de starea de urgență sanitară apărută și a măsurilor instituite, populația a realizat stocuri de alimente pentru o perioadă mai lungă de timp. Sacrificările de porci, în „dinți de fierăstrău”. Anul acesta, tăierile de porci ar urma să scadă sub patru milioane de capete. În premieră, mai spun cei din APCPR, numărul de sacrificări din a treia săptămână de post al Paștelui a depășit substanțial realizările din săptămânile 15 (6-12 aprilie 2020) și 16 (13-19 aprilie 2020), dinaintea Floriilor și Paștelui, cu 18%, respectiv cu 29%.

După acest apogeu, susțin specialiștii, producțiile au coborât până la cote alarmante în săptămânile 14 (30 martie-5 aprilie 2020) și 17 (20-26 aprilie 2020).

Creștere constantă

Începând cu săptămâna 18 (27 aprilie-3 mai 2020), producția a crescut constant, la nivelul săptămânii 20 (11-17 mai 2020) înregistrându-se o creștere cu 2,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Mergând mai departe pe analiza datelor APCPR s-a constatat că numărul de porci sacrificați a scăzut cu 9,5% în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 și cu 15,2% în luna aprilie 2020, comparativ cu luna aprilie 2019. Din datele cumulate rezultă că în perioada ianuarie-aprilie 2020, sacrificările de porcine au fost mai scăzute cu 15,2% față de perioada similară a anului 2019.

„Având în vedere datele de până la acest moment și ținând cont de efectele pandemiei COVID-19 și de evoluția PPA în România, se estimează că este posibil ca în anul 2020 numărul de porci sacrificați să scadă sub patru milioane de capete. Dacă ținem cont și de faptul că România a pierdut circa 40.000 capete de scroafe-matcă din care se asigurau purceii penrtu îngrășare, este posibil ca producția anului 2020 să se realizeze la nivelul anului 2013”, a precizat sursa citată.

„Prețul a scăzut puternic începând din săptămâna 14 și a ajuns la 564.29 lei/100 kg în viu”. Greutatea medie a carcaselor a sporit

Statisticile puse la dispoziția GÂNDUL.RO de Sorin Lupașcu relevă, de asemenea, că greutatea medie a carcaselor a înregistrat, începând din săptămâna 13 (23-29 martie 2020), mai multe creșteri ieșite din tiparul acestei perioade a anului, ajungând la greutatea „record absolut” de 91,7 kg în săptămâna 18 (27 aprilie-3 mai 2020).

La nivelul săptămânii 20 (11-17 mai 2020) greutatea medie a carcaselor era de 91,2 kg, cu 2,9 % mai mare față de greutatea înregistrată în săptămâna 16 (13-9 mai 2020) și cu 8,9% mai mare decât media anilor 2015-2019.

În acest context, proporția carcaselor foarte grele (între 100 și 120 kg greutate caldă) este deosebit de mare. Vorbim aici de 29.3% din totalul carcaselor clasificate în săptămâna 18 și 25,3% în săptămâna 20 (coloanele portocalii din grafic).

„Pentru prima oară de-a lungul anilor, greutatea a crescut vizibil în aprilie față de martie, și a atins deja un al doilea vârf, care se înregistra de obicei în luna noiembrie”, au explicat experții.

Mulți porci, cerere redusă

Tot în acest context, specialiștii APCPR spun că greutatea foarte mare a carcaselor indică existența în ferme a unui număr excesiv de mare de porci întârziați la livrarea către abatoare din cauza cererii reduse.

„În aceste circumstanțe neprevăzute și nedorite, producătorii de porci sunt nevoiți să accepte prețuri la poarta abatorului în scădere accelerată de la o săptămână la alta”, se plâng crescătorii.

Prețul a scăzut puternic începând din săptămâna 14 și a ajuns la 564.29 lei/ 100 kg în viu în săptămâna 20, cu 21,38% mai mic decât prețul înregistrat în urmă cu patru săptămâni și cu 14,14% mai mic decât perioada similară a anului 2019. Procentajul României din prețul mediu UE27 a scăzut și reprezintă 100.22% din acesta pentru săptămâna 20 (11-17 mai 2020). România ocupă rangul 18 în ierarhizarea în ordine descrescătoare a statelor membre în funcție de prețul mediu al carcaselor clasa „E”.

Abatorul Periș: „Evoluția prețului pentru carnea de porc pe plan local este direct corelată cu evenimentele din piața internațională”

Într-un răspuns transmis în luna aprilie redacției noastre, cei de la Abatorul Periș precizau că evoluția prețului pentru carnea de porc pe plan local este direct corelată cu evenimentele din piața internațională, iar România, din păcate, importă aproximativ 60% din necesar.

„De la începutul pandemiei, prețul cărnii de porc a suferit fluctuații semnificative, iar în următoarea perioadă ne putem aștepta la continuarea acestui trend”, menționau reprezentanții oficiali ai unității de abatorizare citată.

La ora actuală, un aspect pozitiv îl constituie faptul că prețul cărnii de porc, la nivel european, se situează mult deasupra costurilor. Analiștii consideră că este imposibil să se previzioneze însă nivelul la care prețul porcilor se va stabiliza. Tot ei spuneau că „noua normalitate” va fi restabilită la un preț deasupra costurilor. Totuși, în România, situația actuală este alarmantă, menționau aceștia nu demult.

Prețul mediu pentru carcasele S+E depășeau la momentul săptămânii 20 doar cu 0,22% pragul de referință al UE 27 de 150,939 euro/100 kg carcasă caldă, fiind egal sau chiar mai mic cu prețul de producție.

„Amintim că acest prag este stabilit de Comisia Europeană, ținând seama de criterii obiective, în special în funcție de evoluția producției, a costurilor de producție, îndeosebi a costurilor factorilor de producție, precum și în funcție de tendințele piețelor”, au conchis cei din APCPR.