ANIMT avertizează că 100.000 de români care muncesc în străinătate riscă să-și piardă serviciul

Asociația Națională a Întreprinderilor de Muncă Temporară (ANIMT) solicită autorităților demararea de urgență a dialogului pentru evitarea dispariției a 300 de firme. Totodată, ANIMT își exprimă speranța că autoritățile vor analiza cu responsabilitate implicațiile măsurilor recente de sancționare a companiilor care activează în domeniul plasării angajaților în regim de muncă temporară, măsuri care afectează sute de mii de muncitori și familiile acestora. Asociația solicită autorităților, de asemenea, demararea urgentă a consultărilor, în vederea deblocării activității întreprinderilor afectate.

„Aceste măsuri ne omoară activitatea și creează, în același timp, o gravă problemă socială, întrucât companiile noastre sunt cele care asigură întreținerea muncitorilor în țările în care sunt detașați, în situația de față nemaiputându-le asigura nici măcar întoarcerea în țară. Gândiți-vă câte familii depind de acești 100.000 de muncitori, practic sunt afectați circa 400.000 de oameni. Pentru noi, timpul este vital. Dacă până la sfârșitul lunii conturile noastre vor continua să fie blocate, toți acești oameni vor rămâne pe drumuri. În tot acest timp, noi ne pierdem definitiv clienții, circa 300 de firme vor dispărea, iar economia țării va pierde anual, numai din contribuții la salarii, peste 265 de milioane de euro”, a spus, marți, într-o conferință de presă, Stephane Tison, directorul general al companiei Power Interim și fondatorul ANIMT.

Potrivit ANIMT, agențiile de muncă temporară au fost, recent, subiectul unor controale din partea Direcției Antifraudă din cadrul ANAF, în urma cărora, susține asociația, în baza unei interpretări subiective a legislației muncii, s-a dispus blocarea conturilor companiilor în cauză, precum și recuperarea, retroactiv, a unor prejudicii estimate. Raționamentul ANAF, precizează reprezentanții ANIMT, a fost că muncitorii care lucrează, temporar, în străinătate, nu pot fi considerați detașați, prin urmare nu au dreptul să primească diurnă, în condițiile în care până la acest moment, atât ANAF, cât și Ministerul Muncii considerau drept legale practicile prin care muncitorii erau remunerați atât cu un salariu de bază, cât și cu diurnă.

EXTERNE Volodimir Zelenski: Ucraina are nevoie de GARANȚII din partea țărilor europene și a SUA după încheierea războiului cu Rusia

19:47

VIDEO George Simion: „Propunem un GUVERN de uniune naţională cu premier AUR, domnul Petrişor Peiu”

19:17

„Din 2007 până în prezent, companiile au fost controlate de nenumărate ori de către instituțiile responabile și niciodată nu a fost ridicată această problemă. În cazul în care instituțiile statului român vor să opereze o schimbare în statutul acestor muncitori, suntem dispuși să respectăm orice regulă nou instituită, cu condiția ca aceasta să nu aibă efecte retroactive. Este împotriva principiilor statului de drept să aplici regula retroactivității în cazul activității unor companii”, a spus, la rândul său, Alexandru Marin, avocatul asociației.

ANIMT atrage atenția că astfel s-a creat un precedent periculos, această situație amenințând să aibă efect de domino asupra altor industrii, în special transporturile, unde șoferii – o categorie vastă de angajați – sunt remunerați și pe bază de diurnă.

„Până la urmă, numărul celor afectați poate ajunge la 900.000 de salariați. Nu știm ce urmăresc cu adevărat instituțiile responsabile, însă efectul va fi acela că, pe de-o parte, va crește numărul de șomeri iar pe de altă parte va crește numărul românilor care vor pleca definitiv din țară. Să nu mai vorbim de mesajul negativ perceput de investitorii străini și români, care în mod evident nu pot opera într-un cadru legislativ atât de arbitrar”, a mai spus Stephane Tison.

Potrivit ANIMT, venituri nete pe an ale salariaților temporari se ridică la 1.260.000.000 de euro, iar 260.000.000 de euro reprezintă contribuții sociale pe an plătite de agențiile de muncă temporară, fără să fie luate în calcul celelalte impozite plătite de societăți. În țări precum Franța, Italia, Spania, Belgia și Irak lucrează 100.000 de români, cu statut de salariați temporari, care, fiind detașați, câștigă în medie 1.500 de euro pe lună și de veniturile cărora depind 400.000 de familii.

Asociația atrage atenția că, potrivit Codului Fiscal, sunt scutite de impozit pe venit indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură primite de salariați pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate. Totodată, conform prevederilor în vigoare, aceste indemnizații nu sunt luate în calculul contribuțiilor sociale.

În acest context, ANIMT a trimis un memoriu către premierul Victor Ponta, ministrul Muncii, Rovana Plumb, șeful Inspecției Muncii , Dantes Nicolae Bratu, ministrul pentru Dialog social, Aurelia Cristea, ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, și ministrul delegat al românilor de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, prin care semnalează pericolul la care sunt expuși cei o sută de mii de români care muncesc în străinătate temporar.

„Facem apel la dumneavostră să interveniți și să soluționăm situația cu care ne confruntăm actualmente și care va conduce inevitabil la un dezastru economic, social și de imagine. În plus, salariații temporari detașați în alte stat de către agenții de muncă temporară sunt remunerați la nivelul salariilor aplicabile în statul unde își desfășoară activitatea, veniturile acestora fiind compuse din salariul de bază, la care se adaugă indemnizația de deplasare/detașare. Confrom art 296 din Codul Fiscal, ‘nu se cuprind în baza lunară a contribuțiilor obligatorii indemnizațiile și orice alte sume de aceeași natură, primite de salariați, pe perioada delegării și detașării în altă localitate, în țară și în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituțiile publice, precum și cele primite pentru acoperirea cheltuililor de trasport și cazare. În mod eronat, atuoritățile de control (Direcția Antifraudă a ANAF, consideră ca salariaților temporari nu li se cuvin drepturi de delegare sau detașare, statutul lor nefiind acela de angajați delegați sau detașați”, se arată în memoriul ANIMT.

ANIMT susține și că ANAF nu a coroborat legislația națională cu cea comunitară și nu a luat în considerare că munca temporară reprezintă, la nivelul UE, o formă de detașare. „Autoritățile române se regăsesc, astfel, într-o situație de totală contradicție cu prevederile Directivei 96/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, precum și ale Regulamentului 987/2009”, consideră reprezentanții asociației.

Totodată ANIMT atrage atenția că, în măsura în care salariații trimiși în străinătate nu mai sunt considerați detașați, acest lucru însemnă că ei își desfășoară efectiv activitatea ca salariați ai unui așezământ stabil în străinătate și, în consecință, nu vor mai plăti deloc impozite și taxe în România, ci exclusiv în străinătate.

„Având în vedere caracterul profund îngrijorător și revoltător al problemelor cu care se confruntă societățile noastre, perspectiva a mii de șomeri, închiderea a sute de agenți economici și declanșarea unei acute crize sociale, vă solicităm o întâlnire de urgență cu reprezentanții tuturor minsiterelor responsabile, găsirea pârghiilor legale de anulare a măsurilor deja luate împortiva agenților de muncă autorizați și armonizarea Codului muncii cu legislația europeană”, se arată în finalul memoriului trimis autorităților de ANIMT.