Aproape 1,2 milioane de contribuabili pot beneficia de noua amnistie fiscală. În ce condiții li se șterg datoriile persoanelor fizice și juridice

Persoanele fizice care au restanțe la buget de până la 5.000 de lei pot să scape de plata a jumătate din datoria principală și toate dobânzile și penalitățile, iar cei cu peste 5.000 de lei, pot să beneficieze de o reducere de 25% din principal, dacă aleg să își plătească dările în următoarele aproape trei luni, după cum arată cea mai recentă formă a proiectului de ordonanță de urgență a Guvernului, care urmează să fie pus în transparență decizională în curând. Sunt prevăzute facilități și pentru firme, pentru strânge mai repede bani la buget. Proiectul, consultat de Gândul într-o variantă încă în lucru la nivelul Finanțelor, vine în contextul provocărilor pe care le are Guvernul pentru a se încadra în limitele bugetare stabile pentru acest an.

Proiectul Ordonanței de Urgență a Guvernului care prevede anularea dobânzilor și penalităților celor cu datorii la stat dacă plătesc aceste restanțe până pe 25 noiembrie, despre care premierul Marcel Ciolacu a anunțat, luni, că va fi pus în tranparență decizională, include categoriile de contribuabili care pot beneficia de noua amnistie fiscală.

Este vorba de proiectul de „Ordonanță de Urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare în domeniul gestionării creanțelor bugetare și a deficitului bugetar pentru bugetului general consolidat al României în anul 2024 precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative”.

De aceste măsuri beneficiază toate categoriile de debitori, cum ar fi persoane fizice sau juridice, indiferent de forma de proprietate, asocieri și alte entități fără personalitate juridică, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere, unități administrativ-teritoriale sau subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiului București ori instituții publice.

Care e procedura

Potrivit celei mai recente variante elaborate la nivelul MF, ebitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mic de 5.000 lei inclusiv, pot beneficia de:

• a) anularea unui procent de 50 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 50% până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024;
• b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv.

(2) Debitorii, persoane fizice, inclusiv cele care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere și care înregistrează obligații bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv în cuantum mai mare de 5.000 lei, pot beneficia de:

• a) anularea unui procent de 25 % din obligațiile bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, în situația în care acestea sunt stinse în procent de 75 % până la data depunerii cererii de anulare dar nu mai târziu de 25 noiembrie 2024;
• b) anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv

Pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal, sumele reprezentând un procent de 50%, respectiv 25% după caz, din obligațiile bugetare restante la data de 31 august 2024 inclusiv, precum și dobânzile, penalitățile și toate accesoriile care pot fi anulate potrivit prevederilor prezentului articol și care au fost stinse după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se restituie potrivit Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, se arată în proiect.

În cazul debitorilor persoane juridice, se șterg integral datoriile accesorii la plara restațelor principale.

Astfel, potrivit proiectului, dobânzile, penalitățile și toate accesoriile aferente obligațiilor bugetare principale, restante la data de 31 august 2024 inclusiv, se anulează dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• a) toate obligațiile bugetare principale restante la data de 31 august 2024 inclusiv, administrate de organul fiscal central, se sting prin orice modalitate prevăzută de art. 22 din Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;
• b) sunt stinse prin orice modalitate prevăzută de art. 22 din Legea nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, toate obligațiile bugetare principale și accesorii administrate de organul fiscal central cu termene de plată cuprinse între data de 1 septembrie 2024 și data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv dar nu mai târziu de data de 25 noiembrie 2024;
• c) debitorul să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv. Această condiție se consideră îndeplinită și în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declarații fiscale, obligațiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal central;
• d) debitorul depune cererea de anulare a accesoriilor după îndeplinirea în mod corespunzător a condițiilor prevăzute la lit. a) – c), până la data de 25 noiembrie 2024 inclusiv, sub sancțiunea decăderii.

În plus, contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare și plată prevăzut la art. 41 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare precum și contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor potrivit titlului III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” din Codul fiscal, beneficiază de o bonificație de 3% din impozitul pe profit anual/impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în cazul în care aceste impozite au fost declarate și achitate integral, la termenele prevăzute de lege.

Câte datornici sunt în România și care e suma totată restantă

Conform proiectul de OUG, valoarea tuturor creanțelor, respectiv a datoriilor de plătit la buget de contribuabili, este de 175 de miliarde de lei, asta după eliminarea contribuabililor inactivi, în insolvență sau faliment.

Din total, suma care este vizată de facilitățile fiscale este de 71,8 miliarde de lei, din care 60,5 de miliarde de lei reprezintă datoriile principale, iar 11,3 miliarde – dobânzi și penalități.

Sunt în total 1.179.440 de datornici, dintre care 330.735 de contribuabili persoane juridice și 848.705  persoane fizice.

Numărul contribuabililor persoane juridice cu plățile la zi este cu aproape 70% mai mare, respectiv 558.408 care au achitate obligațiile față de buget la zi.

„În acest context se estimează un procent de încasare a acestor tipuri de creanțe la buget în valoare de până la 20% din valoarea acestora. Totodată pentru a facilita conformarea voluntară pentru contribuabilii care au achitate datoriile față de buget la zi este necesară facilitarea unei bonificații care să stimuleze în continuare conformarea voluntară”, se arată în proiectul de OUG.

Contextul bugetar

Conform documentului, măsurile propuse vin într-un context delicat pentru buget:

• Pentru România a fost declanșată procedura de deficit excesiv, întrucât deficitul calculat potrivit metodologiei Sistemului european de conturi a depășit pragul stabilit de reglementările europene de 3% din produsul intern brut în anul 2019, iar în prezent datorită deficitului bugetar în termeni ESA de la sfârșitul anului 2023 de 6,6% din PIB a fost declanșată o nouă procedură de deficit bugetar excesiv pentru care v-a trebui prezentat până la data de 15 octombrie 2024 planul fiscal structural al României pentru perioada 2025-2031;
• Evoluția execuției bugetare pe primele șapte luni ale anului impune măsuri suplimentare de limitare a cheltuielilor publice deoarece față de nivelul planificat al deficitului bugetar pe anul 2024 de 5% din PIB, la sfârșitul lunii iulie 2024 nivelul realizat era de 4,03% din PIB iar în aceste condiții există perspectiva unei depășiri a deficitului bugetar pentru anul 2024 în condițiile în care Comisia Europeană în prognoza de primăvară a estimat un nivel al deficitului bugetar de 6,9% din PIB;
• Volumul creanțelor bugetare neîncasate la buget a ajuns la valoarea de 175 de miliarde de lei, echivalentul a 35 de miliarde de euro, iar în acest context trebuie identificate măsuri care să permită o mai bună colectare a creanțelor bugetare dar în același timp să nu antreneze efectul de neplată a datoriilor față de buget context în care creditul fiscal trebuie să aibă costuri mai mari decât creditul bancar. De asemenea anumite facilități fiscale care îmbracă forma anulării parțiale a accesoriilor aferente creanțelor bugetare acordate pe termene limitate de timp pot conduce la îmbunătățirea colectării creanțelor bugetare;
• România înregistrează o încetinire a creșterii economice a României, respectiv s-a înregistrat o creștere de doar 0,1% în trimestrul II-2024 față de trimestrul I-2024 iar față de nivelul programat al creșterii economice de doar 0,8% față de un nivel planificat pentru anul 2024 de 3,3% din PIB iar în această situație este necesar să fie adoptate măsuri de sprijin pentru mediul de faceri pentru a susține activitatea economică a acestora.

Consiliul de Administrație Băncii Naționale a României (BNR) estima recent că este probabil ca rezultatele economiei naționale să fie mai bune  în trimestrele II și III față de prognozele anterioare, se arată în minuta ședinței CA din 7 august, în care s-a decis reducerea dobânzii-cheie.

În același timp, deficitul va depăși probabil pragul de 7% și există riscul să se apropie de 8% în acest an, conform estimărilor Consiliului Fiscal, pe baza execuției bugetare pe primele șase luni, arată datele cuprinse în Raportul anual al instituției, care include și principalele recomandări pentru consolidarea fiscală.

Conform celor mai recente cifre agregate date publicității de Institutului Național de Statistică, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 0,1% în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, iar în primul semestru s-a majorat cu 0,7% faţă de perioada similară din 2023, pe seria brută, şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.

Citiți și:

Ministerul Finanțelor: Fitch reconfirmă ratingul suveran al României și perspectiva stabilă. Care au fost punctele forte

Conducerea BNR consideră probabilă „o creștere ceva mai solidă a economiei” în trimestrele II și III, decât anticipase în mai. Principalele evoluții

Consiliul Fiscal: Deficitul va depăși probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB. Recomandările specialiștilor