Aproape 2,4 milioane de pensionari își primesc banii pe card. Ce comisioane percep băncile pentru retragerile din bancomate și ce servicii sunt gratuite
Numărul pensionarilor care își primesc drepturile pe card este în creștere în România, chiar dacă, pentru moment, ponderea lor nu a trecut de jumătate din total, conform celor mai recente date ale Casei Naționale de Pensii Publice, obținute de Gândul.
Deschiderea față de acest instrument de plată ține de educația financiară, pe lângă disponibilitatea bancomatelor, consideră analistul financiar Adrian Codirlașu, iar pensionarii ar trebui să se informeze asupra serviciilor oferite de bănci.
Cert este însă că statul economisește când virează banii prin bănci și nu prin poștă.
Deși tot mai mulți pensionari își încasează banii pe carduri, creșterea din ultimii ani este lentă, rezultă din datele Casei Naționale de Pensii Publice, furnizate la solicitarea Gândul. În ultimul an, doar aproape 80.000 de pensionari au mărit numărul celor care primesc drepturile pe card, ceea de înseamnă sub 2% din totalul pensionarilor din sistem, de 4,87 milioane de persoane.
Aproape jumătate dintre pensionari își primesc banii pe card
Per ansamblu, numărul pensionarilor plătiți prin instituțiile bancare a ajuns, în august 2021, la 2,37 milioane de persoane, ceea ce reprezintă 46,15% din totalul beneficiarilor. Ei au încasat în total pensii cumulate în valoare de 4,55 miliarde de lei.
Astfel, dacă luăm în calcul valoarea totală a pensiilor din august 2021, conform deciziei de pensionare, de 7,6 miliarde de lei, pe carduri s-a trimis o pondere de 60% din total.
Numărul și ponderea pensionarilor, precum și sumele primite sunt în creștere față de anii precedenți, dar majorările nu sunt abrupte.
Conform datelor CNPP, în august 2020, numărul beneficiarilor era de 2,29 milioane, respectiv 44,18% din total, iar valoarea pensiilor era sub pragul de 4 miliarde delei, respectiv 3,84 milioane de lei.
Cu un an înainte, în august 2019, numărul era cu aproximativ 60.000 mai mic, respectiv de 2,23 milioane de pensionari (42,59%), iar valoarea adunată a pensiilor trimise pe card era cu 1,3 miliarde de lei mai mică decât în luna august 2021, respectiv 3,2 miliarde de lei .
Costurile plătite de stat pentru trimiterea banilor pe cardurile pensionari sunt de aproape 10 ori mai mici decât prin poștă. Pentru prestarea serviciilor de transmitere a drepturilor din bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) prin bănci, statul a plătit 47,5 milioane de lei, în timp ce prin poștă a plătit 440 milioane de lei, conform datelor furnizate de CNPP.
Taxele pentru servicii bancare
Pensionarii își pot primi banii pe carduri dacă au conturi deschise la una dintre cele 21 de instituții cu care CNPP are încheiate convenții de virare a drepturilor.
Confom datelor puse la dispoziție de CNPP, o singură instituție percepe o taxă pentru retragerea de numerar chiar la ATM-urile proprii, în anumite condiții, iar una are taxă la interogarea soldului.
Lista comisioanelor percepute, valabilă începând cu 1 ianuarie 2021, potrivit datelor furnizate de CNPP:
Accesul la bancomate, un factor în alegerea încasării pensiilor pe card
Analistul financiar Adrian Codirlașu, vicepreședintele CFA Româna, pune în relație directă de cauzalitate gradul de educație financiar al pensionarilor și deschiderea față de acest instrument de plată, dar nu numai.
„Dată fiind educația financiară redusă în Romania, cel mai probabil deschiderea către acest tip de plată va veni din partea pensionarilor din mediul urban și a celor cu venituri ridicate. Un alt factor în alegerea acestui mod de plată este accesul la bancomate, în mediul rural acesta fiind mai redus”, spune Adrian Codirlașu.
Potrivit specialitului, în cazul în care pensionarul are un singur cont la bancă, serviciile bancare de bază – cont curent, card de credit, acces la internet banking – sunt gratuite, iar în cazul în care pensionarul are deja conturi, pensia poate fi încasată în acele conturi.
„Pensionarii ar trebui să se informeze asupra serviciilor pe care le furnizează banca la care au deschis contul în care își încasează pensia. Dacă este singurul cont bancar pe care îl dețin, conform reglementărilor europene, serviciile bancare de bază trebuie să fie oferite gratuit de către bancă. Fiind banii (și dreptul) pensionarului, acesta trebuie să își aleagă banca unde va primi pensii, iar autoritățile trebuie să ofere această opțiune”, precizează vicepreședintele CFA.
Analistul atrage atenția asupra economiilor pe care le face statul dacă pensionarii aleg virarea banilor prin bancă.
„Un alt avantaj pentru bugetul public este reducerea substanțială a cheltuielilor de administrare a pensiilor, în condițiile în care sistemul public de pensii este în mare deficit. Virarea de bani în conturile pensionarilor este mult mai ieftină decât utilizarea serviciilor poștale pentru virarea fizică a banilor către pensionari. Diferența de bani ar trebui alocată bugetului de pensii”, a explicat analistul financiar.
Câte carduri sunt active și ce bancomate sunt disponibile
Potrivit celor mai recente date ale Băncii Naționale a României, din iunie 2021, numărul total al cardurilor în circulație era de 19.201.775, dintre care active erau 14.875.692.
Numărul bancomatelor (ATM-urilor) furnizorilor de servicii de plăți – PSP-uri (Payments Service Providers) rezidenți era de 10.252, ceea ce reprezintă o scădere față de iunie 2020 (10.305), față de septembrie 2018 (10.958) sau iunie 2015, cu nivel record de 11.738. Totul pe fondul reducerii numărului de unități bancare, dar și a profitabilității instalării unui ATM.
Datele de pe site-ul BNR nu sunt defalcate în funcție de amplasament. Potrivit unei statistici din vara anului 2019, când erau 10.500 de ATM-uri în funcțiune, 90% erau în mediul urban și doar 10% în mediul rural.
În martie 2015, prima lună în care există disponibile serii statistice pe site-ul BNR, numărul de carduri în circulație era de 14.563.897, dintre care active erau 11.293.624. La acea dată erau 11.544 de ATM-uri.
Numărul total al POS-urilor din țară a ajuns la un record de 272.003 de unități în iunie 2021, de două ori mai multe decât în martie 2015, când erau disponibile pentru cumpărături cu cardul 129.848 de aparate.
Numărul tranzacțiilor de plată din iunie 2010 a fost de 303 milioane, nivel maxim începând din martie 2015, când fuseseră 52 de milioane, conform datelor de pe site-ul BNR.
Dintre acestea, numărul tranzacțiilor POS emise de PSP rezidenți (cu excepția tranzacțiilor de monedă electronică) a ajuns la un record de 232 de milioane (de aproape cinci ori mai multe decât în martie 2015), la fel și valoarea lor, cea mai mare de până acum, de 21.921 de milioane de lei, de aproape patru ori mai mare decât în martie 2015.
Numărul retragerilor de numerar la ATM, de 68 milioane în iunie 2021, este în scădere față de recordul din decembrie 2019, de 74 de milioane, dar mai multe decât cele 54 de milioane din martie 2015.
În iunie, valoarea nominală a fost cea mai mare, în intervalul menționat – 57.845 milioane de lei, aproape dublu față de cele 29.563 milioane de lei, din martie 2015, potrivit datelor BNR.