Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit liceul

Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit nici măcar liceul, iar pe o treime dintre aceștia un eșec în business îi determină să nu mai aibă alte inițiative în afaceri, potrivit unui barometru realizat de Ernst&Young (E&Y), scrie Mediafax.

„În SUA, 95,1% dintre deținătorii de întreprinderi mici au cel puțin studii superioare. În România, doar 53,3% dintre antreprenori sunt absolvenți de liceu sau de facultate. Totuși, începând cu anul școlar 2010-2011, educația antreprenorială a fost introdusă în licee (clasa a 10-a), fapt ce va crește gradul de conștientizare a antreprenoriatului în rândul adolescenților, ca alternativă de carieră”, se arată în barometrul percepției asupra mediului antreprenorial românesc, „Antreprenorii vorbesc”, lansat de Ernst&Young.

În opinia consultanților E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puține și instabile, a condus la o schimbare a percepției tradiționale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului.

„A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendință trebuie încurajată prin informarea elevilor și studenților cu privire la antreprenoriat ca opțiune de carieră validă, prin stagii de internship și răspândirea poveștilor de succes”, consideră sursa citată.

Concluziile studiului E&Y arată că antreprenorii români nu dispun de informații relevante în legătură cu sursele de finanțare, organizațiile care sprijină antreprenoriatul și programele de educație destinate lor. Mai mult decât atât, imaginea negativă a eșecului în afaceri în România, dar și mediul economic dificil, sunt percepute ca obstacole importante de către antreprenori.

Chiar dacă 50% din respondenți sunt de părere că societatea și cultura românească sunt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eșecul în business de către mediul de afaceri și societate în ansamblu nu sunt deloc încurajatoare. Astfel, doar 12% cred că eșecul este perceput ca o oportunitate de învățare, în timp ce 32% consideră că este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competențelor.

„Amploarea acestor răspunsuri arată că România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicând o tendință de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. Îmbunătățirea comunicării privind succesul antreprenorilor și promovarea oportunităților de carieră și dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sunt acțiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătățirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani”, se afirmă în raport.

Pe de altă parte, accesul la finanțare este dificil pentru tinerii întreprinzători, cred 92% dintre respondenți, iar cifrele arată clar cât de dificil se obține finanțare în România pentru un start-up sau pentru o companie într-o fază mai avansată de dezvoltare. Întreprinzătorii români cred că fondurile europene (63%) și împrumuturile bancare (52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatul în următorii trei ani, în timp ce private equity, business angels și venture capital ar avea doar un impact mediu.

„Aceste răspunsuri nu arată neapărat că dezvoltarea instrumentelor de finanțare precum venture capital, private equity și business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai degrabă arată o lipsă îngrijorătoare de informare. Este clar că aceste tipuri de investitori și surse de finanțare sunt încă puțin cunoscute în România”, au comentat autorii studiului.

În același timp, antreprenorii români nu sunt mulțumiți de mediul de reglementare și impozitare, astfel că doar 36% dintre ei cred că România oferă o legislație eficientă pentru începerea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE. În ceea ce privește impozitele și stimulentele fiscale pentru start-up-uri, răspunsurile arată că acestea sunt destul de puține. Cu toate acestea, start-up-urile ar putea beneficia de stimulente fiscale care nu sunt în mod special dedicate lor, precum deducerile suplimentare pentru cheltuielile de cercetare și dezvoltare-recent majorate, de la 20% la 50%.

„România nu poate înainta fără un antreprenoriat puternic. Avem nevoie de acest motor intern de creștere pentru a stimula dezvoltarea sustenabilă a economiei locale. Avem nevoie de generații succesive de antreprenori, care să contribuie la valorificarea resurselor interne, la generarea locurilor de muncă și la creșterea valorii adăugate a produselor și serviciilor românești”, a declarat Bogdan Ion, managing partner Ernst&Young România.

Barometrul analizează percepțiile a 95 de antreprenori locali, care au răspuns chestionarului Ernst&Young în perioada 1 iunie – 15 august 2012, dar și cele exprimate în cadrul interviurilor directe realizate cu 12 antreprenori români.