ARGUMENTELE economistului care îndrăznește să-i spună premierului Ponta că ambiția de a avea cele mai mici taxe din Europa „e o strategie greșită”

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, este de părere că România are și alte avantaje pentru a stimula investițiile, precum resursele naturale și potențialul pentru infrastructură. Mai mult, susține Dumitru, dacă autoritățile române ar reuși să atragă mai multe fonduri europene, țara noastră și-ar putea asigura o creștere economică pentru o perioadă de 10 ani.

Nivelul TVA de 24% este printre cele mai mari din Europa, iar reducerea taxei la 18% ar însemna că România ar avea una dintre cele mai mici cote de TVA din Europa, alături de Malta, spune șeful Consiliului Fiscal, instituție care tocmai a avizat negativ proiectul noului Cod Fiscal.

„Adică vrem să concurăm la nesfârșit cu cele mai mici salarii, cu cele mai mici taxe, pentru a atrage investiții sau pentru a stimula mediul de afaceri? Nu avem și alte avantaje competitive? Avem resurse naturale, avem potențial imens pentru infrastructură. Romania, dacă ar lua bani europeni, ar avea o creștere economică foarte mare, nu numai pentru 2-3 ani, ci pentru 10 ani, cel puțin de acum înainte (…) Eu cred că este o strategie greșită să spui că vrei să ai cele mai mici taxe din Europa. Adică cine are taxele cele mai mici din Europa? Țări precum Cipru, care sunt paradisurile fiscale. Asta ne dorim? Doar cu asta putem concura? Răspunsul este absolut nu”, a spus Ionuț Dumitru la Gândul LIVE.

Orice spațiu fiscal care s-ar putea crea în buget ar putea apărea de pe partea de cheltuieli bugetare, adică prin eficientizarea cheltuielilor, sau dintr-o colectare mai bună a taxelor și impozitelor.Însă taxele se colectează foarte slab în momentul de față, spune șeful Consiliului Fiscal, comentând că aplicarea măsurilor din noul Cod Fiscal ar întoarce România în urmă cu câțiva ani.

„Practic, am reversa toată consolidarea fiscală din ultimii ani dacă acest pachet de relaxare fiscală se va aplica așa cum s-a propus”, a spus miercuri Ionuț Dumitru la Gândul LIVE.

Dumitru a arătat că există riscul creșterii deficitului bugetar, în cazul în care cheltuielile nu sunt diminuate.

„Deși țintele noastre de deficit bugetar sunt undeva în jurul a 1% deficit efectiv (…), conform calculelor noastre, dacă acest Cod Fiscal se aplică așa și cheltuielile se fac în mod normal fără să avem ajustări pe partea de cheltuieli bugetare, avem risc foarte mare să vedem deficitul bugetar de peste 3% la anul, iar acel MTO care ar trebui să stea la 1%, în orizontul anului 2018-2019, ar ajunge la peste 5%, nivel pe care l-am avut în 2010”, a spus Ionuț Dumitru.

Dumitru a explicat că legislația prevede că dacă se propun măsuri de reducere a taxelor, așa cum este esența noului Cod Fiscal, sunt două posibilități. Fie Guvernul vine în același act normativ cu propuneri de compensare tot pe partea de venituri bugetare – „ceea ce evident nu se întâmplă, ar fi trebuit să crească alte taxe” – , fie să aibă avizul favorabil al Ministerului Finanțelor și al Consiliului Fiscal, cum că nu sunt afectate țintele pe termen mediu.

Despre acuzațiile că ar fi împotriva inițiativelor Guvernului Ponta

Șeful Consiliului Fiscal a respins acuzațiile premierului Ponta, potrivit cărora reprezentanții Consiliului Fiscal s-ar fi opus din start inițiativelor Guvernului Ponta din considerente politice.

„Nu este adevărat că am dat opinii negative de când Guvernul actual este în funcțiune. Dacă ne uităm la opiniile Consiliului Fiscal o să vedem că nu am menajat pe nimeni. Rolul nostru este să fim o voce independentă, care să spunem lucrurilor pe nume, pe baza unei evaluări tehnice. Unele opinii erau chiar mai tăioase decât opinia de față”, a spus Dumitru, adăugând că și pe vremea guvernelor Boc și Ungureanu Consiliul a avut opinii „foarte dure” în care Consiliul „spunea răspicat ce gândeam la momentul acela”.

El a admis că din perspectiva mediului de afaceri, „nu există antreprenor sau persoană fizică care să spună că nu și-ar dori o reducere a taxelor”, dar a atras atenția că nu a fost realizată vreo reformă atât de profundă pe zona de cheltuieli bugetare care să justifice cheltuieli mai mici în anii următori.

„Ba dimpotrivă. Avem un pact pe cheltuieli de apărare care ar trebui să crească de la 0,8% din PIB în anul 2013, la 2% din PIB în 2017. Discutăm de 1,2% din PIB, care înseamnă peste 2 miliarde de euro puși în plus la cheltuielile de apărare”, avertizează Dumitru.

Un an de la reducerea TVA la pâine. „Nu numai că nu s-a îmbunătățit colectarea, poate chiar s-a deteriorat”

Pachetul de măsuri cuprinse în noul Cod Fiscal se bazează pe așa-numite măsuri de compensare care ar rezulta dintr-o mai bună colectare, explică șeful Consiliului Fiscal. ANAF estimează că va colecta în 2016 o sumă de 14 miliarde de lei în plus.

„Haideți să avem dimensiunea cifrelor. 14 miliarde de lei înseamnă 2% din PIB. Ne imaginăm noi că ANAF, peste noapte, o să colecteze 2% din PIB? Nu avem nici un argument de care să ne legăm, în care să spunem, da, e posbil așa ceva”, a comentat Ionuț Dumitru.

El a dat exemplu experiența reducerii TVA la pâine de la 24% la 9%, arătând că, după mai mult de un an de aplicare a acestei măsuri, încasările din TVA pe cele două coduri CAEN – 1061 și 1071 – au scăzut cu aproape 55%. În același timp, numărul de deconturi depuse a scăzut cu 7,7%, deci numărul de contribuabili a scăzut.

„Adică te-ai aștepta că, dacă taxele scad, și au scăzut de la 24% la 9% în zona de panificație, să ai mai mulți contribuabili și încasări nu neapărat mai mari, dar măcar să vezi niște efecte de conformare, adică să vezi că plătesc mai mulți. Noi nu am văzut o creștere a numărului de deconturi, ci chiar o scădere de 7,7% mai precis, și în același timp o scădere a încasărilor cu peste 50 la sută”, a arătat Ionuț Dumitru.

Luând în calcul că piața de panificație totală fiscalizată și nefiscalizată a crescut cu 10%-15%, datorită celor doi ani agricoli foarte buni 2013 și 2014, asta înseamnă, spune Dumitru, că „nu numai că nu s-a îmbunătățit colectarea TVA la pâine, poate chiar s-a deteriorat”. „Hai să plecăm de la ideea că a rămas tot pe acolo (nivelul colectării TVA n.n.)”. „Deci nu ai nici o garanție că reducând foarte mult taxele poți avea și efecte de conformare”, a adăugat el.

Șeful Consiliului Fiscal a ținut să menționeze că nu este împotriva reducerii taxelor care în România sunt mari, dar important este ca reducerea taxelor să fie sustenabilă.

Calculele Consiliului Fiscal nu se potrivesc cu cele făcute de Guvern

Pe scurt, de exempu, pentru 2016 când Guvernul spune că dintr-o creștere economică mai mare va obține venituri de 7 miliarde de lei în plus, calculele Consiliului Fiscal arată doar 1,6 miliarde de lei.

„Am atenționat că efectele pozitive pe care le scontează Guvernul, adică din 16 miliarde de lei cât s-ar produce efecte negative pe veniturile bugetare, bani care se duc în economie, s-ar reîntoarce la buget în același an peste 9 miliarde de lei. Orice calcul rezonabil te duce la un impact mult mai mic. La mai puțin de jumătate. Spre exemplu, pentru 2016 când guvernul spune că dintr-o creștere economică mai mare vor obține 7 miliarde de lei în plus, calculul nostru arată doar 1,6 miliarde de lei”, a precizat Dumitru.

Pentru a ajunge la venituri suplimentare de 7 miliarde de lei dintr-o creștere economică mai mare, „conform unor elasticități rezonabile”, Consiliul Fiscal a calculat că ar fi nevoie de o creștere economică de peste 7%! „Dați-mi voie să mă îndoiesc că se poate întâmpla (o creștere de 7% n.n.) într-un mediu internațional atât de dificil, într-un context post criză complet diferit. Nu mai vin zecile de miliarde de euro în România așa cum veneau până acum”, a comentat Dumitru.

Scăderea TVA și a CAS trebuie să fie sustenabile pe termen lung

Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, se declară de acord cu o scădere a taxelor, mai ales la TVA și CAS, dar aceste măsuri trebuie să fie posbile și sustenabile pe termen lung.

El a amintit că și guvernatorul BNR a avertizat că este mult mai nesănătos și mult mai rău să reduci taxele, de exemplu TVA -ul, iar mai apoi Guvernul să fie nevoit le crească la loc, decât să le lase neschimbate. „Nu te poți juca cu aceste măsuri. Trebuie cântărite foarte bine înainte, de mai multe ori, și tăiat o dată”, spune Dumitru.

Odată cu reducerea TVA la pâine, statul a pierdut la venituri o sumă de 300 de milioane de lei, iar acele venituri au fost acomodate printr-o reducere masivă a cheltuielilor de investiții. Anul trecut România a avut investiții la minimul ultimilor 7 ani. „Vrem un astfel de buget în care avem reduceri de taxe acomodate prin reduceri masive de investiții? Dar cine să facă investiții? Ne așteptăm ca privatul să facă investiții în infrastructură?”, a întrebat retoric Dumitru.

Nu ne dorim un foc de paie

Dumitru a atras atenția că România riscă să plătească dobânzi mai mari la împrumuturile de pe piețele externe, dacă tăierile de taxe – TVA, accize – nu vor fi sustenabile pe termen lung.

„Cuvântul sustenabilitate pe termen lung este un cuvânt cheie. Nu ne dorim să fie un foc de paie. Adică să avem la anul o creștere economică mai mare, după care să facem ajustare, pentru că piețele financiare ne vor penaliza. Să avem o explozie a deficitului. Ce ar însemna de exemplu ca România să plătească 1% în plus la datoria publică? Datoria publică reprezintă acum 40% din PIB, peste 50 de miliarde de euro. 1% din PIB pe care i-ai plăti dintr-o deteriorare a percepției piețelor față de tine în plus. Costă bani ca să rostogolești datoria la dobânzi mai mari un 1 punct procentual inseamnă peste 500 milioane de euro. Să vezi că efectul pozitiv pe care îl scontai se va dovedi iluzoriu pentru că vei avea de plătit dobânzi la datoria publică mai mari, piețele financiare te vor penaliza atât de aspru, încât vei fi forțat să faci ajustare. Costurile pe care le vei avea ulterior pentru a face ajustare, dacă ai un derapaj bugetar major așa cum se prefigurează, sunt mai mari decât beneficiile pe care le-ai realizat pe termen scurt din stimularea economiei. Nu poți spune toate taxele scad, trebuie să ai niște priorități. Ce vrei să stimulezi, munca, capitalul, investițiile?”, spune Dumitru.

Șeful Consiliului Fiscal a arătat că la TVA s-a înregistrat o creștere a veniturilor, pe primele 2 luni, de aproape 20%, explicația putând fi și o colectare mai bună, dar a avertizat că Guvernul nu se poate baza pe un istoric atât de scurt, de două luni, pentru a lua măsuri pe termen lung.

„Care este explicația? E o colectare mai bună sau nu? Probabil că e și o colectare mai bună. Dar nu de o amploare atât de mare. Sunt două argumente. În trimestrul unu din 2014 colectarea de TVA și accize a fost foarte slabă. La sfârșitul lui 2014, pentru a nu încheia anul cu un deficit foarte mic, s-au făcut rambursări foarte mari de TVA. 1,5 miliarde de lei în plus, rambursări făcute în avans. Ceea ce înseamnă că pe primele luni ale anului nu mai am de făcut rambursări de TVA foarte mari. Ceea ce îmi arată venituri din TVA mai mari. Dacă aș scoate acei 1,5 miliarde și efectul de bază, probabil că cifrele nu sunt chiar atât de pozitive pe cât ni se prezintă. OK, dar poate este și o colectare mai bună. Dar să pleci de la 2-3 luni și să îți bazezi decizii care au un impact pe termen lung și sunt de natură permanentă, deci dacă tu te bazezi pe un istoric atât de scurt în care pare că nu suntem siguri de lucrul acesta, pare că avem o colectare mai bună, eu cred că e imprudent să faci o astfel de mișcare. Trebuie să vedem că această colectare bună continuă și este de natură permanentă, să nu fie doar o iluzie”, a spus Dumitru.