Asociația bancherilor, despre electoRATĂ: Mai degrabă program electoral, suntem rezervați la comentarii

Președintele executiv al ARB, Florin Dănescu, a arătat că asociația nu are deocamdată un răspuns pe această temă, însă unul potențial este analizat în cadrul comisiilor la nivelul ARB pentru momentul când va fi solicitat.

„Băncile în acest moment probabil că analizează cu atenție acest produs (prin care se vor restructura creditele – n.r.), dar nu am vrea noi, Asociația Română a Băncilor, ca înainte de alegeri, să fie captat răspunsul nostru din punct de vedere politic”, a spus Dănescu vineri la conferința „Cum «albim» economia și creștem încasările la buget?”, organizată de Ziarul Financiar, fiind întrebat câte bănci vor adera la program, având în vedere că va fi opțional.

„Nu există un tabel de aderare a băncilor la nivelul asociației. (…) În acest moment băncile nu pot răspunde la întrebarea dacă vor avea un astfel de produs (destinat restructurării creditelor – n.r.), întrucât nu este un produs finit. Cand va fi o inițiativă confirmată legislativ, atunci bănciile, în relația cu clienții lor, vor utiliza acest produs sau nu”, a mai spus Dănescu la insistențele jurnaliștilor.

ECONOMIE Guvernul României a depus a patra cerere de plată din PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru spune că valoarea totală depășește 2,6 mld. euro

23:01

Donald Trump anunță acorduri de prețuri cu 9 producători de medicamente, în încercarea de a alinia costurile din SUA cu tarifele mai mici din Europa

22:47

Întrebat dacă ARB consideră că „Electorata”, așa cum a fost numită de presă, este mai degrabă un program electoral, Dănescu a afirmat că este o întrebare la care s-ar putea aduce multe interpretări, însă ARB consideră că măsura s-a dorit să fie pregătită din punct de vedere electoral.

Pe de altă parte, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat joi că nu poate evalua impactul programului guvernamental de restructurare a creditelor, mai ales că nu judecă în termeni de bine sau rău, dar a precizat că banca centrală a insistat ca această operațiune să fie opțională.

„Cum evaluați impactul? Că e bun sau rău? Noi nu lucrăm cu noțiuni bun sau rău.Nu este nimic obligatoriu, cine consideră că-i vine bine să-și amâne plata de rate un an sau doi va zice că este bine, și altora nu le bagă nimeni pe cap sau pe gât această reeșalonare a creditului. BNR s-a pronunțat ca acest procedeu să fie voluntar. Se așează clientul cu banca sa și negociază. I se dă o oportunitate în plus, o libertate în plus, nu e o schemă obligatorie”, a spus Isărescu.

El a reafirmat că proiectul a fost discutat cu reprezentanții BNR în contextul negocierilor cu FMI, iar banca centrală a insistat foarte mult ca prevederea să fie opțională atât pentru bănci, cât și pentru clienți.
„Mai departe va fi de văzut în momentul în care intră măsura în vigoare câți dintre clienții care au datorii față de bancă vor dori să aibă o astfel de negociere, câte dintre bănci vor opta. Este greu de spus în momentul în care este opțional și în care lucrurile diferă de la o bancă la alta, iar clienții pot opta să aibă această negociere sau să nu se angajeze în ea (…) Dacă un om are 1.000 de lei și dă 300 de lei, bineînțeles că-i crește venitul disponibil, că-i crește consumul. Aici lucrurile sunt foarte clare”, a completat Isărescu.

Șeful băncii centrale a reafirmat că motivația principală a acestei inițiative a Guvernului nu este reducerea creditelor neperformante, ci stimularea consumului.
Premierul Victor Ponta a declarat joi că operațiunea de restructurare a creditelor va fi aplicată, probabil, de la 1 iulie, dar nu va fi obligatorie, ci opțională atât pentru bănci, cât și pentru persoane, condițiile fiind cele convenite cu instituțiile financiare internaționale.

Restructurarea împrumuturilor populației prevede reduceri de impozit, dar numai după expirarea perioadei de reeșalonare, de doi ani. Restructurarea trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe cerințe, prima dintre acestea restricționând aplicarea doar la creditele fără întârzieri la plată sau cu întârzieri de cel mult 90 de zile.
Operațiunea trebuie să conducă la diminuarea cu cel mult jumătate și nu cu mai mult de 500 lei (sau echivalentul în lei aferent valutei în care a fost acordat ori la care este indexat creditul) a obligațiilor lunare de plată ale debitorului aferente creditului supus restructurării, pentru o perioadă de cel mult doi ani.