Autoritățile locale primesc peste 1,2 miliarde de lei, din redevențele pentru exploatările miniere. Guvernul a aprobat procedura, după multe amânări – DOCUMENT

Legislația în vigoare – Codul Administrativ și Legea Minelor – permite distribuirea către primării și consilii județene, cumulat, 80% din redevențele plătite de către companiile care dețin în concesiune de la stat terenuri agricole și exploatări miniere de suprafață. Sunt prevederi legale din 2019, respectiv 2020, și promisiuni vechi de peste zece ani ale guvernanților, care nu puteau fi puse în aplicare fără o preocedură. Proiectul de act normativ în acest sens a fost adoptat miercuri, când a fost inclus pe agenda ședinței de Guvern de miercuri, 12 ianuarie, după aproape șapte luni de când Ministerul Dezvoltării a elaborat documentul, care a fost pus în dezbatere publică.

Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, procedura privind încasarea redevenței obținute prin concesionarea din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului, a anunțat Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, instituția care a propus proiectul de pe ordinea de zi.

„Era nevoie de acest act normativ întrucât, deși există legislație care prevede ca 80% din redevențele provenite din exploatările de suprafață să revină autorităților locale și județene și 20% să fie virate către bugetul de stat, în lipsa unei metodologii, această lege nu era aplicată. Conform prevederilor Codului Administrativ, aceste venituri vizează, în mare parte, autoritățile locale și județene, iar măsurile propuse prevăd aplicarea acestui drept”, a precizat ministrul Cseke Attila, la finalul ședinței de Guvern.

Proiectul de Hotărâre de Guvern, propus de MDLPA pe masa Executivului, și aprobat, prevede procedura de încasare a redevențelor obținute prin exploatarea resurselor de suprafață ale statului, pentru cotele care se colectează la bugetul de stat, respectiv o procedură de încasare pentru cotele din redevență care se colectează la bugetele locale ale județelor, municipiilor, orașelor sau comunelor, aplicabile atât pentru activitățile de exploatare care cad sub incidența Codului Administrativ, în vigoare din 2019, cât și pentru cele realizate în baza Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările aduse în 2020.

Tipurile de resurse ale căror redevențe se întorc pe plan local

„Având în vedere faptul că dreptul unităților administrativ-teritoriale de a încasa o parte din redevențele obținute prin exploatarea resurselor de suprafață ale statului s-a constituit de la momentul intrării în vigoare a Codului administrativ, respectiv a art. 451din legea minelor, este necesar a se preciza modalitatea în care se vor repartiza către bugetele locale sumele aferente de la momentul constituirii dreptului la procentul dinredevențe până la momentul intrării în vigoare a actului normativ prin care se stabilește procedura de încasare”, arată documentul guvernamentale.

Prevederile în vigoare nu au putut fi aplicate, pentru că nu au fost adoptate normele metrodologice. Actualul proiect, discutat de Cabinetul Ciucă de această dată, include detalii despre direcționarea banilor colectatați la buget.

Documentul explicitează tipologiile de resurse la suprafață ale statului cărora li se aplică procedura reglementată la nivelul prezentului act normativ, în speță terenurile cu destinație agricolă, resursele miniere care se exploatează în regim de suprafață și apele minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase.

Potrivit Codul Administrativ, redevența obținută prin concesionare din activități de exploatare a resurselor la suprafață ale statului, respectiv a terenurilor agricole, se constituie venit după cum urmează:

• a) 40% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
• b) 40% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
• c) 20% la bugetul de stat.

De asemenea, redevențele obținute prin exploatarea resurselor de suprafață ale statului se constituie venit după cum urmează:

• a) 35% la bugetul local al județului pe teritoriul căruia există activitatea de exploatare;
• b) 45% la bugetul local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, pe teritoriul căreia/căruia există activitate de exploatare;
• c) 20% la bugetul de stat.

În a doua situație, prevăzută de Legea minelor, este vorba de concesionare din activități de exploatare a apelor minerale naturale carbogazoase sau necarbogazoase și a următoarelor resurse la suprafață ale statului, respectiv:

• a) minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale terapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;
• b) cărbuni;
• c) metale nobile;
• d) substanţe nemetalifere;
• e) roci magmatice, roci metamorfice, călcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;
• f) argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;
• g) alabastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;
• h) bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;
• i) alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;
• j) marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale.

Câți bani vor încasa administrațiile locale

Proiectul generează o majorare a veniturilor proprii ale bugetelor locale și o reducere corespunzătoare a bugetului de stat, fără însă să genereze efecte asupra veniturilor bugetului consolidat, se arată în nota de fundamentare.

În acesta an, conform notei de fundamentare, ar urma să de dea bani retroactiv, pentru anii în care nu s-a aplicat legislația, astfel că sumele sunt de trei, patru ori mai mari decât într-un an obișnuit, conform analizei impactului financiar pe primii cinci ani.

Bugetele locale ar urma să primească în acest an și în următorii cinci:

• Anul 2022: 1.267.310 mii lei
• Anul 2023: 378.498 mii lei
• Anul 2024: 400.898 mii lei
• Anul 2025: 450.398 mii lei
• Anul 2026: 480.698 mii lei
• Anul 2027: 595.560 mii lei

„Sumele de bani reprezentând cotele prevăzute de lege aplicate redevențelor aferente resurselor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) declarate și datorate până la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri și stinse atât anterior, cât și ulterior acestei date, se distribuie bugetelor locale, începând cu data de 1 septembrie 2022, prin ordin al ministrului finanțelor”, se arată în proiectul de HG.

Cronologia promisiunilor

Încă din 2011, Guvernul, condus atunci de Emil Boc, promitea că o cotă de 20% din taxe percepute titularilor de licențe pentru activitatea de prospecțiune, explorare sau exploatare va fi cedată la bugetul local al unității administrativ-teritoriale pe raza căreia se află perimetrul.

Inițiativa nu s-a concretizat si a fost reluată în discursul public de Guvernul Ponta, în 2013, când anunța că intenționează să majoreze redevențele pentru toate resursele naturale, iar banii încasați să nu mai fie vărsați la bugetul de stat, ci într-un fond special, și avea în vedere și ideea ca o cotă parte din redevență să revină autorităților locale.

Au urmat alegerile din 2014, câștigate de Klaus Iohannis, care avea în program inclusiv această temă.

„Cred că este necesar să implicăm mai mult comunităţile locale în acest proces de creştere a independenţei energetice a ţării noastre. Din acest motiv, cred că este necesară modificarea legislaţiei, pentru ca o parte din redevenţele către bugetul central să fie reorientate către comunităţile locale şi chiar către proprietarii terenurilor, aşa cum se întâmplă în SUA. În acest fel, cetăţenii, comunităţile locale vor beneficia de prosperitate şi vor simţi că sunt parteneri ai statului în acest proces”, se arăta în programul electoral al candidatului la președinție Klaus Iohannis în 2014.

În decembrie 2014, Victor Ponta spunea, într-o postare pe Facebook, că noul său proiect provind redevențele care urma să intre în dezbatere publică la începutul anului viitor, „pentru că este nevoie de consens politic, nu doar de o decizie a majorității” – „susținem o idee pe care a promovat-o și Klaus Iohannis (asumată în programul său prezidențial). Este vorba despre transferul către autoritățile locale a unei părți din redevențele încasate, pentru ca și comunitățile locale să beneficieze de fonduri suplimentare. Este o idee corectă, pe care am preluat-o în acest an și pe care o includem în noul proiect.”

Ideea a apărut și în programul de guvernare al Guvernului Orban, din 2019, care prevedea, la Capitolul IV. Finanțe Publice – „modificarea Legii finanțelor publice, astfel încât să se asigure autonomia finaciară reală a autorităților publice locale; avem în vedere, de exemplu, ca până la 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor naturale, precum și impozitul pe venit în întregime să fie alocat autorităților publice locale”.

În februarie 2020, deci acum aproape doi ani, Guvernul Orban a analizat o hotărâre de guvern care prevedea alocarea către autorităților locale, conform prevederilor Codului Administrativ, 80% din redevențele obținute din exploatarea resurselor de suprafață, dar nu a fost adoptată la acea vreme.

Proiect – HOTĂRÂRE pentru aprobarea procedurii privind încasarea redevenței obținută prin concesionarea din… by Gandul.info on Scribd