Autostrada din România care a avansat până la „STADIUL DE DIALOG”
Negocierile pentru desemnarea câștigătorului contractului de construcție și de operare a tronsonului Comarnic – Brașov, parte a Autostrăzii București – Brașov, au început miercuri. La discuții au participat patru ofertanți, mai exact Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL, China Communications Construction Company, Vinci – Strabag – Aktor și Impregilo – Salini.
„Conform calendarului, dialogul trebuie să se încheie în august. În octombrie 2013, se semnează contractul. După aceea, începe construcția”, a declarat pentru gândul ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine, Dan Șova.
Finalizarea lucrărilor la autostrada Comarnic – Brașov ar trebui să aibă loc la patru ani de la semnarea contractului. Ministrul își dorește însă ca proiectul să fie gata până în anul 2015. „Noi vrem să o facem la doi ani proiectare – construcție, de asta avem acest dialog competitiv”, ne-a mai explicat Șova.
Tronsonul Comarnic – Brașov al Autostrăzii București – Brașov, cunoscută și sub numele de „Autostrada Zăpezii”, va avea o lungime de 58 de kilometri, iar costurile sale de construcție, de operare și de întreținere se vor ridica până la suma de 1,2 miliarde de euro.
Totodată, acest tronson va fi alcătuit din două secțiuni, mai exact Comarnic – Predeal (36,2 kilometri) și Predeal – Cristian (21,8 kilometri). Viteza de proiectare a autostrăzii este de 80 de kilometri pe oră și de 120 de kilometri pe oră.
Lucrările de construcție la autostrada Comarnic – Brașov ar fi trebuit să înceapă în anul 2009 și să se finalizeze în 2013. Valoarea proiectului era estimată inițial la 982,85 milioane de euro.
În afară de acest segment, „Autostrada Zăpezii”, care va avea o lungime totală de 173 de kilometri, va fi alcătuită din alte trei tronsoane, respectiv București – Moara Vlăsiei (19,5 kilometri), Moara Vlăsiei – Ploiești (42,5 kilometri) și Ploiești – Comarnic (48,6 kilometri).
Cine sunt cei patru ofertanți care participă la negocieri
Cele patru companii și consorții care vor să câștige contractul de construcție și de operare a tronsonului Comarnic – Brașov sunt Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL, China Communications Construction Company, Vinci – Strabag – Aktor și Impregilo – Salini.
– Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL
Companiile Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL, asociate pentru participarea la această licitație, sunt controlate de „regele asfaltului” Dorin Umbrărescu.
În anul 2011, potrivit celor mai recente date furnizate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), firma Spedition UMB SRL care se ocupă cu realizarea de lucrări de construcție pentru drumuri și autostrăzi, avea o cifră de afaceri netă de 791,45 milioane de lei (echivalentul a circa 183,12 milioane de euro) și înregistra un profit net de 161,45 milioane de lei (aproximativ 37,35 milioane de euro). Pentru aceasta lucrau, la acea dată, 33 de angajați.
FOTO: Liviu Adascalitei/Mediafax Foto
Tehnostrade SRL avea, tot în 2011, conform datelor MFP, o cifră netă de afaceri de 572,44 milioane de lei (circa 132,45 milioane de euro) și un profit net de 124,71 milioane de lei (echivalentul a 28,85 milioane de euro). Firma avea, în 2011, 1.293 de angajați.
Asocierea dintre Spedition UMB SRL și Tehnostrade SRL a câștigat recent contractul de proiectare și de execuție a segmentului Gilău -Nădășelu, de 8,7 kilometri, care face parte din Autostrada Transilvania.
– China Communications Construction Company
China Communications Construction Company (CCCC Ltd), cea mai mare companie de infrastructură din China listată pe bursă, este un alt ofertant pentru câștigarea contractului de construcție a autostrăzii Comarnic – Brașov.
Chinezii înregistrau la finalul anului 2009 active totale de circa 33 de miliarde de euro, în cadrul companiei lucrând 112.719 angajați.
Printre cele mai importante proiecte la care au luat parte se numără construcția Aeroportului Internațional Macau, cea a Aeroportului din Hong Kong și cea a mai multor poduri din Malaysia și Indonezia.
În anul 2011, reprezentanții Băncii Mondiale (BM) au hotărât, atât excluderea acestei companii, cât și excluderea filialelor sale, din proiectul de modernizare a infrastructurii rutiere din Filipine.
FOTO: Maria Buga/Mediafax Foto
„La începutul acestui an (2011 n.n.), Banca Mondială a apreciat că în China Congresul Național Popular a modificat Codul penal stabilind că societățile chineze și cetățenii chinezi care mituiesc oficiali guvernamentali străini pot fi acuzați de dare de mită, infracțiune prevăzută în Codul penal”, explicau într-un comunicat reprezentanții BM.
Sancțiunea prevăzută pentru aceste acuzații a fost aceea ca până în anul 2017 chinezii să nu mai poată participa la nicio licitație organizată pentru proiecte finanțate de BM.
Cei de la CCCC Ltd au blocat, în trecut, procedura e atribuire a contractului pentru tronsonul Comarnic – Brașov printr-o contestație depusă la Consiliul Național de Soliționare a Contestațiilor. Aceasta era legată de un document numit „Fișă de date” care făcea parte din contract. Ei au cerut suspendaera procedurii, iar cererea lor a fost admisă.
– Vinci – Strabag – Aktor
Al treilea ofertant este un consorțiu alcătuit din șapte firme – Vinci SA, Vinci Construction Grands Projets, Vinci Construction Terrassement, Strabag AG, Strabag SE, Aktor SA și Akton Concession SA.
În aprilie 2010, cei de la Vinci – Aktor au renunțat la contractul de construcție în concesiune al aceluiași tronson din Autostrada București – Brașov pe care îi câștigaseră în urma unei licitații. Ei au invocat o serie de clauze contractuale.
FOTO: Adi Piclisan/Mediafax Foto
„Vinci Concession, Vinci Construction Grand Projets, Aktor Concession și Aktor, acționând în calitate de investitori în baza contractului de concesiune, prin prezenta ia act și aprobă încetarea contractului prin denunțarea unilaterală de către concesionar, și în consecință, toate societățile se consideră eliberate de oricare dintre și toate obligațiile și/sau răspunderile în bază sau în legătură cu contractul de concesiune, cu efect imediat de la data transmiterii prezentei notificări”, se explica într-o notificare trimisă de reprezentanții consorțiului franco-elen la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, potrivit Mediafax.
Motivul pentru care cei de la Vinci – Aktor a renunțat la contract a fost, de fapt, acela că nu au reușit să strângă la timp sumele de bani necesare pentru acoperirea costurilor lucrărilor de construcție.
– Impregilo – Salini
Impregilo SpA și Salini SpA sunt două companii italiene care au depus, la rândul lor, în asociere, o oferă pentru contractul tronsonului Comarnic – Brașov al „Autostrăzii Zăpezii”.
FOTO: Cosmin Dan/Mediafax Foto
Acesta nu este primul contract pentru care italienii au licitat de-a lungul timipului. Asocierea dintre cele două companii din Italia a câștigat și licitația pentru obținerea contractului de construire a unui segment de 22 de kilometri de autostradă, între Orăștie și Sibiu.
Principalele momente ale „istoriei” tronsonului Comarnic-Brașov
Despre autostrada Comarnic-Brașov s-a discutat pentru prima oară în timpul guvernării premierului Adrian Năstase, aceasta fiind așteptată să reprezinte cel mai important proiect construit în România prin parteneriat public-privat.
2004: Compania franceză Vinci, care participă și acum la licitația pentru Comarnic-Brașov în consorțiul Vinci – Strabag – Aktor, a fost aleasă pentru realizare lucrărilor de construcție pe segmentul Comarnic-Predeal.
Al doilea segment al tronsonului, Predeal – Brașov, urma să fie construit de către israelienii de la Ashtrom-Roichman.
Guvernul de la acea vreme nu a mai semnat contractele cu străinii după ce a primit o un punct de vedere din partea reprezentanților Comisiei Europene în care se explica faptul că legislația legată de parteneriatul public-privat trebuia refăcută pe motiv că nu ar fi fost destul de clară.
2010: Asocierea franco-elenă Vinci – Aktor câștigă licitația pentru concesiunea tronsonului, după care renunță la contract nereușind să strângă la timp banii necesari pentru lucrările de construcție.
FOTO: Ovidiu Micsik/Mediafax Foto
Proiectul tronsonului Comarnic-Brașov al Autostrăzii Zăpezii intră apoi, în timp guvernării Boc, pe lista proiectelor prioritare în regim de parteneriat public-privat.
2012: Reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) lansează o licitație pentru actualizarea studiului de fezabilitate pentru același tronson.
Procedura este blocată în urma unor contestații depuse de casele de avocați. Membrii lor susțineau că existau o serie de criterii „nelegale” de atribuire a caietului de sarcini.
În urma unei anchete gândul, se decoperă că printre cerințele pe care urma să le îndeplinească firma de consultanță care trebuia să reactualizeze studiul de fezabilitate se numărau oferirea unui autoturism nou, de 25.000 – 30.000 de euro, și o sumă de 30.000 – 40.000 de euro pentru „sesiuni de instruire oficială în țară/străinătate” a mai multor angajați CNADNR.
Sursa: CNADNR//Modificarea nr 2 la documentația de atribuire
Sursa: CNADNR//Modificarea nr 2 la documentația de atribuire
„Este o greșeală. Va fi eliminată mâine”, declara la acea vreme pentru gândul directorul general al CNADNR, Mircea Pop, întrebat de ce a fost introdusă în caietul de licitații condiția privind punerea la dispoziția CNADNR a unui autoturism nou și a unui buget pentru instruirea personalului companiei.
În urma anchetei gândul, directorul Direcției Concesiuni din CNADNR, Narcis Neaga, este suspendat din funcție.
2013: Termenul-limită până la care puteau fi depuse ofertele pentru licitația contractului pentru realizarea lucrărilor de construcția la autostrada Comarnic-Brașov este prelungit inițial din data de 29 ianuarie 2013 până pe data de 11 februarie, iar apoi până pe 27 februarie.