AUTOSTRADA TRANSILVANIA, la nouă ani de la semnarea contractului. Românii vor circula pe A3 când se va reface stratul de ozon al Pământului

Românii vor putea circula pe autostrada Brașov-Borș abia din anul 2075, presupunând că actualul ritm al lucrărilor pe Autostrada Transilvania (415 km) se menține, reiese dintr-un calcul făcut de gândul. Aceasta ar însemna că A3 va fi finalizată odată cu refacerea stratului de ozon al Terrei, prognozată de cercetători să aibă loc cel mai târziu în 2075, potrivit Programului de Mediu al Națiunilor Unite.

În 19 decembrie, s-au împlinit nouă ani de la semnarea contractului încredințat direct de Guvernul Adrian Năstase companiei americane Bechtel, contract despre care fostul ministru al Transporturilor, Radu Berceanu, spunea în 2009 că a fost „un fel de cerință pentru ca România să intre în NATO”.

Pe scurt, după nouă ani de la semnarea contractului, din totalul celor 415 km proiectați, au fost deschiși circulației doar 52 de km, iar sumele încasate de Bechtel de la statul român se ridică la aproape 1,5 miliarde euro.

Pe site-ul Enka, partenerul turc al Bechtel la construirea Autostrăzii Transilvania, se menționează că termenul pentru finalizarea Autostrăzii Transilvania este decembrie 2013.

Ceremonia de semnare a contractului dintre Bechtel și CNADNR (19 decembrie 2003) (Mediafax Foto)

Proiectul a fost împărțit în opt secțiuni: Brașov-Făgăraș (48,81 km), Făgăraș-Sighișoara (53,37 km), Sighișoara-Ogra (58 km), Ogra-Câmpia Turzii (37,19 km), Câmpia Turzii-Gilău (Cluj Vest) (52,55km), Gilău-Mihăești (25,5km), Mihăești-Suplacu de Barcău (75,48 km) și Suplacu de Barcău-Borș (64,5 km).

Fostul ambasador al Statelor Unite în România, Michael Guest, declara în 2004, la o receptie organizată la reședinta sa, că Guvernul a luat o decizie bună pentru România atunci când a atribuit construcția autostrăzii Brașov-Oradea companiei americane Bechtel. (foto Mediafax Foto)

În 2004, Bechtel a început lucrările simultan pe două segmente – Câmpia Turzii – Cluj Vest și Suplacu de Barcău – Borș. În decembrie 2009, primii 42 de kilometri ai Autostrăzii Transilvania au fost inaugurați în prezența premierului Emil Boc și a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. În noiembrie 2010, ultimii 10 kilometri din sectiunea între Turda și Câmpia Turzii, au fost inaugurați de Emil Boc și ministrul Transportului Anca Boagiu.

În prezent, singurul tronson pe care mai lucrează, teoretic, compania americană Bechtel este Suplacu de Barcău-Borș, însă din primăvara anului trecut ritmul lucrărilor a încetinit vizibil, potrivit informațiilor furnizate gândul de către Nicolae Tivadar, primarul localității Suplacu de Barcău. Lipsa finanțării este în principal motivul pentru care lucrările au stagnat pe Suplacu de Barcău-Borș, tronsonul cuprinzând și cel mai lung viaduct (1,8 km).

Într-o filmare de aprovimativ 17 minute realizată în luna august a.c. și postată pe internet se observă că de-a lungul celor 64 de kilometri ai tronsonului Suplacu de Barcău-Borș lucrările de construcție sunt „înghețate”.

Sursa: skyscrapercity.com, forum.peundemerg.ro

În această toamnă CNADNR a ales, în urma unei licitații, asocierea firmelor Spedition UMB-Tehnostrade, ambele controlate de „regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu, pentru proiectarea și construirea segmentului de autostradă cuprins între Gilău și Nădășel, care are 8,7 kilometri. Valoarea investiției este de circa 57 de milioane de euro, iar durata contractului este de 6 ani, din care 6 luni perioada de proiectare, un an și jumătate execuția și 4 ani de perioada de garanție.

Cine va construi restul tronsoanelor

Deocamdată nu se știe cine va executa lucrările la celelalte tronsoane. Pe site-ul CNADNR se arată că în prima parte a anului 2012 urmau să fie contractate tronsoanele Iernut – Câmpia Turzii și Târgu Mureș – Iernut.

„Ca urmare a negocierilor purtate cu Comisia Europeană, de revizuire a rețelei TEN-T, celelalte tronsoane ale Autostrăzii Transilvania au devenit eligibile spre a fi finanțate din fonduri europene, cu începere în anul 2014”, se arată pe site-ul CNADNR.

Gândul a transmis la jumătatea lunii octombrie la CNADNR o solicitare privind informații despre celelalte tronsoane ale Autostrăzii Transilvania însă reprezentanții CNADNR nu ne-au transmis un răspuns până la publicarea acestui articol.

Sursa: autostradatransilvania.ro

Cu ocazia inaugurării ultimului segment din autostrada București-Constanța, întrebat de gândul ce se întâmplă cu lucrările la Autostrada Transilvania, directorul general al CNADNR, Mircea Pop, ne-a declarat doar că „autostrada (Transilvania n.n.) deocamdată nu are finanțare”.

Stadiul oficial al lucrărilor pe Suplacu de Barcău-Borș: 50%

La începutul lunii noiembrie, stadiul construcției tronsonului Suplacu de Barcău-Borș era de 50,12%, potrivit celor mai recente date furnizate Ziarului Financiar de către reprezentanții Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

Lucrările pe acest tronson ar urma să fie gata în decembrie 2013, după ce în urmă cu câteva luni CNADNR spunea că în noiembrie 2012 ar fi urmat să fie gata 18 km din cei 64 de km ai autostrăzii, urmând ca restul să fie gata în 2013.

Bechtel a încasat de la statul român aproape 1,5 miliarde euro

Bechtel a încasat până la începutul acestei toamne circa 268 milioane de euro pentru autostrada Suplacu de Barcău-Borș, iar pentru ceilalți 52 de km de autostradă pe care i-a construit până acum a încasat alte circa 1,2 miliarde euro, potrivit ZF.ro. Reiese că prețul pentru un kilometru finalizat de autostradă a fost de 23 de milioane de euro.

„Cine îi mai știe pe americanii ăștia. Își iau jucăriile și pleacă”

Contactat de gândul, primarul comunei Suplacu de Barcău, Nicolae Tivadar, a declarat că din primăvara anului 2011, firma Bechtel nu a mai executat lucrări de construcție la segmentul Suplacu de Barcău-Borș.

„Din primăvara anului 2011 practic nu s-a mai lucrat la autostrada (Suplacu de Barcău-Borș). Până atunci s-a lucrat la viaductul de 1,8 km. S-au pus grinzile. Din câte am înțeles, în primăvară se vor băga bani pentru construcția autostrăzii, dar aceasta nu este o informație oficială », a declarat pentru gândul primarul comunei Suplacu de Barcău, Nicolae Tivadar.

Viaductul de 1,8 km de pe tronsonul de autostradă Suplacu de Barcău-Borș pe care îl construiește Bechtel // suplacudebarcau.ro

„Cine îi mai știe pe americanii ăștia. Odată este unul, odată este altul. Își iau jucăriile și pleacă”, a comentat râzând primarul Nicolae Tivadar.

Pe de altă parte, primarul Tivadar ne-a spus că în prezent multe cazuri privind despăgubirile de la CNADNR pentru terenurile aferente autostrăzii Suplacu de Barcău-Borș au ajuns în instanță. „Oamenii sunt nemulțumiți și au contestat în instanță despăgubirile de la Compania de Autostrăzi. Acum doi ani, pentru despăgubiri s-au oferit 5-6 euro pe metrul pătrat de teren, iar acum CNADNR vrea să le dea doar 58 de bani pe metrul pătrat”, a declarat pentru gândul primarul din Suplacu de Barcău.

Raport al Curții de Conturi: „atmosfera de circumspecție, deseori exagerată, întreținută în jurul acestui obiectiv”

Pe de altă parte, un raport special al Curții de Conturi cu privire la construirea și întreținerea autostrăzilor pentru perioada 2005-2010 și făcut public în iunie a.c. a concluzionat că „autostrada Brașov – Borș nu a fost realizată conform obiectivelor și termenelor legale, care au stat la bazele demarării acestui proiect, ca urmare atât a vulnerabilităților, neconformităților și disfuncționalităților contractului, cât și a lipsei de voință la nivelul Guvernului și al MTI fie pentru rezilierea contractului fie pentru asigurarea tuturor surselor și resurselor necesare finanțării obiectivului de investiții și finalizării acestuia”.

„Există și persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR – Bechtel și nu există, în documentele puse la dispoziție, suficiente motivații și justificări pertinente cu privire la:
•încredințarea directă a contractului
•graba cu care a fost promovată legislația aferentă, în anul 2003
•lipsa unei negocieri reale a contractului •promovarea și aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conținând unele clauze care nu erau armonizate cu legislația românească și/sau care stabileau obligații și responsabilități disproporționate pentru partea română”, se arată în raportul Curții de Conturi.

„Auditul reține, ca pe o situație surprinzătoare și neobișnuită, imposibilitatea Guvernului și a MTI de a găsi și aplica, timp de 7 ani, pârghiile legale prin care să-și recâștige poziția de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract încheiat în condiții neclare, conținând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile și în defavoarea părții române”, se arată în raportul Curții de Conturi.

Foto: Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, în vizită pe șantierul Autostrăzii Transilvania, în ianuarie 2009//Mediafax Foto

În plus, auditorii menționează „atmosfera de circumspecție, deseori exagerată, întreținută în jurul acestui obiectiv”, clasificarea la nivel de „secret de serviciu” a contractului CNADNR -Bechtel fiind caracterizată ca fiind ca neavând o „justificare pertinentă”, precum și faptul că echipei de audit a Curții de Conturi „nu i-au fost puse la dispoziție toate informațiile și documentele privitoare la acest contract” invocându-se vechimea documentelor, lipsa lor în unele cazuri, schimbările organizatorice numeroase de la nivelul CNADNR și MTI, plecarea din sistem a specialiștilor care au avut atribuții și responsabilități, precum și aspectele procedurale cu privire la clasificarea documentelor.

Istoria Autostrăzii Transilvania

Autostrada Brașov – Borș a fost încredințată direct companiei Bechtel Internațional Inc. din SUA în anul 2003.

La ceremonia de semnare din decembrie 2003 de la Palatul Victoria au participat premierul de la acea vreme Adrian Năstase, ministrul Finanțelor Mihai Tănăsescu și ambasadorul SUA, Michael Guest.

Termenul inițial de finalizare a autostrăzii era 2012.

Încă de la început, președintele Traian Băsescu și-a exprimat reticența față de contractul cu Bechtel. Însă în toamna anului 2005, la întoarcerea dintr-o vizită în SUA, presa comenta că președintele Băsescu și-ar fi nuanțat poziția, declarând că, deși contractul cu americanii nu e corect întocmit, banii vor fi achitați pentru ca lucrările la autostradă să continue – numai că proiectul va merge mai încet, fiindcă nu autostrada Bechtel este prioritatea autorităților române, ci coridorul IV paneuropean, potrivit Business Magazin.

Contractul a parcurs două renegocieri, în anii 2005 și 2011, în urma cărora obiectul contractului s-a redus la 112 km, din care 52 km (tronsonul 2B – Câmpia Turzii – Gilău) au fost finalizați în anul 2010 iar 60 km (tronsonul 3C – Suplacul de Barcău – Borș) au termen final 2013.

În urma acordului de modificare, s-a stabilit, printre altele, și obligația CNADNR de a plăti firmei Bechtel, până la data de 31 mai 2012, o sumă „plafonată” de 108.998.493 euro, reprezentând „pretenții”, prevăzută în acordul de modificare a contractului.

Angajamentul pentru continuarea lucrărilor a fost asumat și de reprezentanții noului Guvern, care au arătat că proiectul nu va fi abandonat, fiind în interesul Transilvaniei ca lucrările să fie continuate, iar traseul să fie conectat de drumurile din Ungaria.

Un document guvernamental relevă însă că acest angajament va fi încălcat, fiind din nou invocată lipsa banilor.
„Datorită (din cauza – n.r.) bugetului alocat pentru 2012, insuficient față de obligațiile asumate prin acordul la contractul de proiectare și execuție a Autostrăzii Brașov-Cluj-Borș, și a valorii obligațiilor de plată înregistrate, antreprenorul Bechtel a redus ritmul lucrărilor începând cu luna mai 2012.

În consecință, termenul de finalizare al celor 18 kilometri din Secțiunea 3C Suplacu de Barcău-Borș, prevăzut pentru anul 2012, nu poate fi respectat”, se arăta în documentul publicat în octombrie de Mediafax.

Care este „șansa” continuării lucrărilor la Autostrada Transilvania

La jumătatea lunii noiembrie, premierul Victor Ponta a declarat că șansa continuării lucrărilor la Autostrada Transilvania sunt fondurile europene, autoritățile de la București încercând să negocieze includerea acestui proiect în bugetul UE pentru perioada 2014-2020, potrivit Mediafax.