Avertismentul Băncii Mondiale înainte de alegerile din România

În „Raportul economic pentru regiunea Europa și Asia Centrală (ECA): Polarizare și Populism” lansat miercuri de Banca Mondială, se arată că România trebuie să implementeze reformele structurale, care vor sprijini îmbunătățirea capacității de producție, inculzând măsurile de combatere a corupției, de consolidare a administrației publice și a întreprinderilor de stat. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a genera crearea de locuri de muncă, ținând cont că rata șomajului rămâne ridicată atât în rândul tinerilor cât și a celor cu o calificare de muncă slabă.

„România are o economie destul de stabilă și înregistrează creștere economică. Prioritatea este implementarea reformelor structurale, cu accent pe politicile de competitivitate”, a declarat marți Hans Timmer, economistul șef al Băncii Mondiale pentru Europa și Asia Centrală, cu ocazia prezentării acestui raport la București.

Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale, de la stimularea consumului la susținerea unei creșteri sustenabile.

Banca Mondială și-a îmbunătățit estimările privind creșterea economiei românești în 2016, de la 4%, cât estima în luna iunie, la 5,1%. Cu toate acestea Hans Timmer susține că datele economice, în special PIB-urile țărilor incluse în raport, nu reflectă severitatea provocărilor economice. Acesta a vorbit despre votul pentru Brexit și de creșterea populismului, de incertitudinea de pe piața muncii și despre sporirea neîncrederii cetățenilor în ceea ce privește instituțiile și sistemul economic. „Votul pentru Brexit și criza refugiaților testează cooperarea la nivel european, în timp ce jumătatea de est a regiunii încearcă în continuare să se adapteze la prețurile mai scăzute ale petrolului”, a precizat Timmer.

Raportul arată că anul acesta va fi întregistrată o creștere modestă a PIB-ului în țările din Europa și Asia Centrală. Regiunea va avea o creștere modestă de 1.6 puncte procentuale în 2016 – o creștere ușoară de la 1,4 puncte procentuale în 2015 – însă scăderea veniturilor și consumului vor atenua această creștere modestă. Se preconizează că această tendință va continua în 2017 și 2018, cu o creștere previzionată de 1,5 puncte procentuale și respectiv 1,8 puncte procentuale.

Creșterea va rămâne pozitivă în Europa de Est și Asia Centrală, iar PIB-ul va avea o creștere de 0,7 puncte procentuale în 2016, 2,3 puncte procentuale în 2017 și 2,6 puncte procentuale în 2018. De asemenea, se prognozează o mică scădere a creșterii în Uniunea Europeană, iar în Balcanii de Vest se prognozează o creștere de 2,7 puncte procentuale în 2016, 3,2 puncte procentuale în 2017, și 3,5 puncte procentuale în 2018.

Analizele și sondajele din raport evidențiază faptul că preocupările cu privire la un mediu economic schimbător, și în special cu privire la lipsa siguranței locului de muncă, alimentează creșterea polarizării politice în statele ECA. O creștere rapidă a locurilor de muncă temporare și part-time, și schimbarea cererii de competențe, determinate de noi tehnologii digitale, contribuie la creșterea îngrijorărilor în rândul oamenilor din regiune și alienează într-o măsură sprijinul popular dinspre mijlocul spectrului politic.

În lipsa unor răspunsuri politice puternice, provocările structurale ce împiedică economiile din regiune riscă să afecteze creșterea și reducerea sărăciei pe termen lung, sugerează raportul. Pentru a putea face față acestor provocări, guvernele și societățile trebuie să asigure noi perspective în această eră economică nouă fără a se baza pe soluțiile care au funcționat în trecut, în circumstanțe extrem de diferite.