FMI avertizează că riscurile politice la adresa implementării proiectului sunt în creștere.
„Experții FMI sunt îngrijorați că presiunile electorale, mai ales cele legate de alegerile prezidențiale spre sfârșitul anului, ar putea conduce la decizii pentru reducerea taxelor, creșterea cheltuielilor și relaxarea țintelor fiscale la momentul rectificării bugetare. Va fi dificil, dar critic, ca orice măsuri să fie adoptate astfel încât impactul asupra bugetului să fie neutru”, se arată într-un raport pregătit de experții FMI pentru Consiliul Director al instituției și citat de Mediafax.
În baza acestui raport, Consiliul Director al FMI a aprobat, miercuri, prima și a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziția statului două tranșe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane DST). Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane DST).
Fondul avertizează în raport că puternice grupuri puternice de interese ar putea încerca să întârzie reformele structurale.
„În plus, odată cu avansul reformelor structurale, grupuri puternice de interese ar putea exercita presiuni pentru a întârzia agenda de reformă. Este necesar un angajament activ continuu la cel mai înalt nivel al implementării programului pentru a rezista acestor presiuni”, arată experții FMI.
Raportul FMI a fost finalizat la 11 martie în urma discuțiilor cu autoritățile române încheiate la începutul lunii februarie și a fost pus la dispoziția Consiliului Director al FMI pentru ședința din 26 martie în cadrul căreia au fost aprobate prima și a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut de Fond cu România.
România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI și Uniunea Europeană, din care nu intenționează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.
Acordul României cu FMI și UE include o țintă de deficit bugetar de 2,2% din PIB pentru acest an.
Autoritățile române intenționează să reformeze sistemul public de sănătate, sectoarele transporturilor și energiei și să vândă participații la mai multe companii de stat.