Avertismentul FMI pentru Guvernul Grindeanu. La cât ar putea sări deficitul bugetar al României
România a înregistat în 2016 o creștere economică puternică, consumul privat a fost stimulat prin politici fiscale expansioniste și prin creșterea veniturilor acordate de stat. Astfel, deficitul bugetar ajustat a crescu cu 1,5% din PIC în 2016, reflectând exact aceste tăieri extensive de taxe și creșterea remunerațiilor. Tot în această perioadă se remarcă un progres și în ceea ce privește reducerea împrumuturilor neperformante din sistemul bancar, se arată în raportul FMI.
În 2017 creșterea economică a României este estimată să atingă 4,2 procente, susținută fiind de stimulii aplicați continuu consumului privat, printr-o nouă serie de relaxări fiscale și creșteri de venituri, dar și prin moderarea până la 3,5% pe termen mediu. O reorientare a politicilor, de la stimularea consumului până la susținerea investițiilor, este menită să reducă rata sărăciei, să stimuleze creșterea economică pe termen mediu și să accelereze ritmul de convergență către nivelul veniturilor europene.
Principalele riscuri din peisajul economic includ o percepție referitoare la o anumită slăbire a prudenței fiscale sau a instituțiilor financiare, care ar putea afecta, ca efect advers, încrederea în piață. Toate acestea, împreună cu tensiunile politice din ce în ce mai accentuate ar putea eroda investițiile, dar și consumul a cărui stimulare s-a încercat până în acest moment, ar putea crește suma împrumuturilor guvernamentale, dar și să pună presiune pe rata de schimb care va afecta, astfel, foile de bilanț ale băncilor.
Menținerea unor niveluri adecvate de rezervă, a unei rate de schimb flexibile, dar și a tampoanelor fiscale vor ajuta la reducerea unor asemenea riscuri. Politici economice prudente și pași vizibili pentru a accelera ritmul reformelor structurale, și îmbunătățirea guvernării ar trimite un mesaj puternic despre România, semnalând că este un loc potrivit pentru a face afaceri.
Directorii Executivi ai FMI au salutat progresul României în reducerea decalajelor economice, după criza financiară. Creșterea din ultimii ani a fost robustă, iar rata șomajului a scăzut. Totuși, FMI a notat că recenta deteriorare a politicilor fiscale și un ritm scăzut al reformelor structurale ar putea amenința aceste evoluții. Pe acest fond, Comitetul Executiv al FMI a subliniat nevoia de reorientare a politicilor de la stimularea consumului către susținerea investițiilor pentru a proteja zonele-tampon și pentru a susține creșterea standardelor de viață.
Odată cu observarea faptului că datoria publică externă a României este relativ mică, FMI a arătat că recentele proiecții fiscale în creștere nu reprezintă o garanție pentru poziția ciclică a economiei. Concret, tăierile succesive de taxe au redus veniturile la bugetul de stat, în vreme ce, în același timp, pensiile și salariile au crescut, toate cu costul investițiilor, iar Fondul avertizează că va fi nevoie de măsuri adiționale pentru a ține deficitul fiscal sub limita stabilită de autorități de 3% din PIB în 2017.
Legea salarizării unitare, dar și tăierile de taxe anunțate de Guvern ridică riscuri importante la adresa echilibrului fiscal. FMI a avertizat asupra nevoii de a evita politicile privind alte tăieri de taxe, a moderării creșterii pensiilor și a necesității evaluării atente și modificării Legii salarizării unitare, în armonie cu spațiul fiscal disponibil și cu obiectivele fiscale pe termen lung. Aceștia au încurajat și eforturile pentru creșterea eficacității sectorului public, inclusiv fortificarea veniturilor din administrație, creșterea eficienței cheltuielilor și mărirea transparenței.
Comitetul FMI a mai notat că printre priorități ar trebui să se regăsească îmbunătățirea performanței companiilor de stat, inclusiv prin revitalizarea privatizării și un program de restructurare, dar și eforturi puternice pentru întărirea instituțiilor de management al investițiilor publice, în sensul utilizării cât mai eficiente a fondurilor europene și al îmbunătățirii calității investițiilor publice locale.
În același timp, liderii FMI au transmis Băncii Centrale să rămână vigiletă cu privire la presiunile din ce în ce mai puternice ale inflației, dar și să ia în considerare limitarea condițiilor monetare, salutând și deciziile Curții Constiuționale care au dus la scăderea amenințărilor la adresa stabilității financiare. Estimările Fondului arată că în 2017 deficitul bugetar va atinge 3,7%, iar până în 2018, însă, există riscul ca acesta să ajungă la 3,9%, una dintre cauze fiind și dată și de tensiunile politice, destabilizând astfel evoluția fiscală.
Președintele Consiliului Fiscal: Deficitul bugetar va depăși estimările FMI, după legiferarea legii salarizării
Deficitul bugetar ar urma să crească după legiferarea legii salarizării, depășind estimările anunțate joi de FMI (3,7% în 2017 și 3,9% în 2018), a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
„Este un semnal tras de către o instituție independentă privind riscul semnificativ al unui derapaj bugetar. Estimările FMI nu sunt o surpriză fiind foarte apropiate de cele ale Consiliului Fiscal. În proiecțiile bugetare ale FMI intră în calcul numai ceea ce este legiferat în acest moment. Dacă ne uităm la efectul bugetar al legii salarizării, reprezentanții FMI vorbesc despre un impact de peste 6% din PIB, acesta nefiind inclus în proiecția anunțată joi. Estimările privind deficitul de 3,7% în acest an, respectiv 3,9% în 2018 sunt făcute de către FMI doar pe ce este legiferat acum”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal.
Adică, deficitul bugetar ar urma să crească peste cifrele anunțate joi de FMI, după legiferarea legii salarizării și după modificarea sistemului de impozitare (introducerea impozitului pe gospodărie).