Avertismentul șefului BNR: „Din punct de vedere al credibilității României e imperios necesar să reducem treptat deficitul public și deficitul extern”

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat, vineri, în conferința de presă organizată cu ocazia prezentării Raportului asupra inflației, că este foarte important ca deficitele să fie reduse treptat, pentru a preveni consecințe nefaste asupra costurilor de finanțare și, în esență, asuprea credibilității României.

Mugur Isărescu a explicat, vineri, că BNR sprijină orice mix realist de politici, reduceri de cheltuieli, majorări de taxe care duce la încadrarea în țintele de deficit asumate.

„Sprijinim ceea ce este realist”

Guvernatorul BNR a fost întrebat vineri despre impactul modificărilor vehiculate în spațiul public al Legii pensiilor, inclusiv avertismentul de la Minsiterul Finanțelor, că nu s-au identificat surse de finanțare pentru creșterea de anul viitor sau în anii care vor urma, averizând să în aces caz creșterile de taxe sunt inevitabile, dar și pericolului auspra deficitului bugetar.

ACTUALITATE Plan Roșu de Intervenție. Patru autoturisme, implicate într-un grav ACCIDENT pe DN 14

12:02

ULTIMA ORĂ Un elicopter de ambulanță a intrat în clădirea unui spital din Turcia, apoi s-a probușit la sol. Care ar fi prima cauză a TRAGEDIEI

11:45

„Noi pornim judecata aici – și mă repet, am mai spus-o de câteva ori – că atingerea țintelor fiscal-bugetare este esențială și pentru atragerea banilor europeni, dar nu numai. Deci reducerea deficitelor externe este importantă pentru credibiltatea României și pentru a ne putea finanța cu restul deficitului, că România rămâne în deficit, nu?, la costuri mai reduse. Că altfel stăm și ne uităm la date. Avem o cotație a credibilității țării, să o numesc așa, peste media altor țări care au deficite mai mici, unele și inflație mai mare”, a precizat șeful BNR.

„Cu alte cuvinte, pornim de la faptul că guvernul și împreună cu Parlamentul trebuie să găsească acea soluție să ducă deficitele în țintele pe care ni le-am asumat prin acord internațional cu Uniunea Europeană. Cum se va face acest lucru? Noi sprijinim orice mix de politici, reduceri de cheltuieli, majorări de taxe care duc la acest lucru. Dar, atenție! Sprijinim ceea ce este realist”, a spus Mugur Isărescu.

„Personal, nu văd, pot să spun ca veteran, discuția asta cu colectare mai bună, bătălia cu evaziunea o știu din anul 2000. Când aud de fiecare dată colectare mai bună, mă gândesc la perioada în care am condus și eu un guvern și era același lucru. Și atunci aveam 32% venituri fiscale în PIB, și acum avem numai 27% și gândim că o să apară așa o minune care ne va ajuta să reducem. Păi vedeți că ne blocăm la 5 – 6%, că diferența este exact de la 27% la cel puțin 30% din PIB. Îmi permit să fac această remarcă, chiar dacă nu e treaba noastră, a Băncii Naționale, o fac ca fost premier al României. Mare atenție la această chestiune: Să nu trăim în iluzii!”, a declarat Mugur Isărescu.

El a explicat că deficitul de 10% echivalează cu doi ani de creștere economică, ceea ce este enorm.

„Și mai este ceva: atâta vreme cât țara a avut 10% deficit extern, de exemplu, înseamnă că a cheltuit mai mult decât și-a permis cu 10% din PIB. Păi hai să vedem ce înseamnă 10% din PIB. Înseamnă doi ani de creștere economică mare, de 5% în fiecare an. Este enorm. Și reducerea deficitului extern, determinată în mare măsură de deficitul fiscal a fost concepută să fie rezonabilă, nu dintr-odată. Că ar însemna să băgăm țara în recesiune, să scadă consumul cu mai mult de 10%, ci să se facă treptat. Dar observați că ne blocăm. Ajungem pe la 5 – 6% și se acolo nu mai merge. Deci să se analizeze cu mare atenție, pentru că, în caz contrar – nu e sperietură – în caz contrar vom avea dificultăți în a finanța acest deficit și atunci corecția va fi făcută de către piețe, nu?, în lipsa finanțării și va fi mult mai dureroasă”, a explicat fostul premier.

„Din punct de vedere al credibilității României este imperios necesar să reducem treptat acest deficit public și deficit extern, să ne întindem treptat, treptat spre ce ne putem permite”, a precizat Mugur Isărescu.

Legea pensiilor, „cam mult zgomot”

La o întrebare ulterioară despre impactul posibilelor majorări ale pensiilor, dar și a salariilor, de la 1 ianuarie, asupra inflației, guvernatorul BNR a confirmat că aceștia sunt unii dintre factorii inflaționiști, în anumite contexte.

„Creșterea salariilor o considerăm un factor inflaționist, un risc inflaționist, mai ales dacă depășește un anumit nivel, de regulă se face comparație cu productivitatea. Nu e comparație care se poate face ușor, dar vom încerca să o dezvoltăm și noi cu modelele noastre. În ceea ce privește pensiile, să vedem despre ce este vorba, când vom primi programul, ne vom exprima. Deocamdată am înțeles că este cam mult zgomot, că se aplică de la anul, că e indexare, că mai vine ceva în plus…”, a răspuns șeful BNR.

Prognoza BNR asupra inflației

Banca Naţională a României (BNR) a menţinut la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, dar a crescut-o la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite, conform datelor din Raportul asupra inflației, prezentat vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, după ce care a fost analizat şi aprobat miercuri de Consiliul de administraţie al BNR.

Potrivit BNR, rata anuală a inflației IPC se va majora temporar la 7,7% în luna martie 2024, după care își va relua traiectoria descrescătoare și va înregistra 4,8% în decembrie 2024 și, respectiv, 3,3% la sfârșitul trimestrului III 2025, valoare plasată în intervalul țintei (2,5% ±1 punct procentual). Pentru sfârșitul anului viitor, valoarea proiectată este mai ridicată față de cea din Raportul anterior cu 0,4 puncte procentuale, în principal ca efect al deciziei autorităților de a majora o serie de taxe și impozite.

Consiliul de Administrația al BNR a decis tot miercuri, dată fiind perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației în următorii doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă ulterior, și având în vedere riscurile și incertitudinile asociate acesteia, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an.

Este a șaptea sedintă în care se decide menținerea acestui nivel, la care a ajuns dobânda cheie în sedința din 10 ianuarie, când a fost majorată de la 6,75% pe an. Cel mai mic nivel din ultimii ani a fost de 1,25% pe an, la începutul luni 2021, după ce aceasta începuse, la debutul pandemiei, să fie redusă de la 2,5 la 2%.

Autor

Madalina Prundea

Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul ... vezi toate articolele