Banca Carpatica și-a adâncit pierderea în ultimele trei luni
Înstituția de credit își redusese pierderea în al doilea trimestru de peste două ori, la 350.000 lei, de la un rezultat negativ de 905.000 lei în primul trimestru, rezultatul fiind influențat negativ de ajustările privind impozitul amânat.
„Provizioanele de risc înregistrate și politică de evaluare mai conservatoare au influențat în mod semnificativ rezultatul net. Cu toate acestea, suntem consecvenți strategiei noastre, continuând procesul de remodelare a băncii pentru a răspunde asșteptărilor clienților, angajaților și acționarilor noștri, în condițiile încadrării în cerințele autorității de reglementare. În viziunea noastră, 2014 nu este un an propice pentru creșterea apetitului de risc în vederea contracarării scăderii veniturilor provenite din portofoliul istoric de credite”, a declarat într-un comunicat Johan Gabriels, CEO al Băncii Comerciale Carpatica.
Activele băncii controlate de omul de afaceri Ilie Carabulea s-au redus cu 19%, la 3,29 miliarde lei, de la 4,06 miliarde lei, în linie cu strategia aprobată de reducere a portofoliului de active financiare și de susținere a dezvoltării activităților bancare de bază.
Veniturile totale au scăzut cu 2%, la 155 milioane lei, diminuarea celor de pe segmentul de clienți IMM fiind parțial compensată de creșterea accelerată înregistrată pe segmentul corporate.
Banca a acordat în primele nouă luni credite noi în valoare de 332 milioane lei clienților cu profil redus de risc, în timp ce a eliminat sau a redus expunerile pe unii clienți din afara segmentului țintă.
Carpatica a scos, în septembrie, credite în afara bilanțului de 121,4 milioane lei, provizionate integral, acestea reprezentând 19% din portofoliul de împrumuturi neperformante. În urma acestui proces, rata creditelor neperformante se situa la finele lunii septembrie la 37,8%, acestea fiind acoperite cu provizioane și garanții în proporție de 128%.
Astfel, soldul creditelor băncii a coborât cu 2,8% față de sfârșitul anului trecut, la 1,19 miliarde lei.
Totodată, depozitele atrase de la clienți au consemnat o reducere cu 2,9% de la finalul lui 2013, la circa 2,74 miliarde lei, economisirea fiind influențată de aspectele reputaționale privind acționarul majoritar, Ilie Carabulea, după ce acesta a fost arestat preventiv la finele lunii ianuarie pentru fapte de corupție. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, depozitele persoanelor fizice au crescut cu 3%.
Carpatica avea la sfârșitul lunii septembrie o rezervă de lichiditate de 1,48 miliarde lei, în ușoară creștere față de trimestrul al doilea, „reprezentând o resursă importantă pentru creșterea activității de creditare”.
Solvabilitatea era de 12,4%, iar raportul credite/depozite se situa la 53%.
Gabriels mai spune că banca are provocări importante cu privire la gestionarea problemelor portofoliului istoric și a aspectelor reputaționale, însă este convins că problemele se vor rezolva.
„Am făcut progrese importante în direcția identificării de investitori strategici, urmând ca în scurt timp acționarii băncii să analizeze și să decidă în acest sens”, a afirmat directorul băncii.
Acționarii băncii cu drept de vot au aprobat în 10 aprilie propunerea managerilor de analiza oportunitatea unei fuziuni a instituției de credit.
Mai multe surse au declarat pentru MEDIAFAX, la sfârșitul lunii august, că fondul de investiții JC Flowers, înființat de un fost partener și executiv la Goldman Sachs, concurează cu AnaCap și Axxess Capital pentru a intra în acționariatul Băncii Comerciale Carpatica, al cărei management optează pentru o fuziune cu altă instituție bancară.
Totodată, acestea au afirmat că în camera de date ar fi cerut acces și investitori din Israel, iar o bancă din România ar fi interesată să înceapă discuțiile cu managementul și acționarii Băncii Carpatica.
Gabriels spunea în aprilie că managementul și-a propus să găsească până în luna septembrie o variantă de fuziune care să susțină propulsarea băncii în top 10, cu păstrarea numelui, având și sprijinul acționarului majoritar, Ilie Carabulea, în ciuda unor probleme de comunicare inițiale.
BNR a suspendat, la jumătatea lunii martie, dreptul de vot pentru principalul acționar al băncii, Ilie Carabulea, aflat în arest, dar și pentru Corneliu Tănase, care acționează concertat cu Carabulea.
Ulterior, banca centrală a extins cu încă patru persoane grupul de acționari care acționează concertat la Banca Carpatica, incluzând și noii acționari care au preluat titluri de la Corneliu Tănase, întrucât Ilie Carabulea a finanțat o parte din achiziții.
Ilie Carabulea controlează 41,2898% din capitalul social al băncii, iar Corneliu Tănase deținea anterior unor tranzacții 11,2179% din titluri.
Investitorul care va fi selectat ar putea achiziționa pachetul deținut de Carabulea.
Carabulea și Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig din Sibiu, au fost arestați preventiv pentru fapte de corupție, la finele lunii ianuarie, fiind acuzați că, în mod fraudulos, în perioada mai – decembrie 2013, au reușit să tergiverseze și să influențeze rezultatele unor controale dispuse de ASF la societatea de asigurări.
Acționarii al căror exercițiu al drepturilor de vot nu a fost suspendat au avut dreptul să țină adunare generală, putând lua orice hotărâre de competența acesteia, cu majoritatea prevăzută de lege sau, după caz, de actul constitutiv, majoritatea respectivă fiind raportată în acest caz la totalul capitalului social deținut de acționarii în cauză.
Carpatica este listată la Bursa de Valori București, iar ultimul preț de tranzacționare a fost de 0,0809 lei/acțiune, cu 0,25% sub cotațiile de la finalul ședinței precedente. La această cotație, capitalizarea bursieră este de 254,5 milioane de lei (57,58 milioane de euro).