Banca Centrală a Rusiei: Inflația ar putea declanșa o nouă criză financiară globală în 2023

Într-un nou raport, autoritatea de reglementare vede economia globală că am putea fi la mai puțin de 18 luni de o criză financiară la aceeași scară cu criza economică mondială din 2008-2009, a avertizat Banca Centrală a Rusiei.

Într-o prognoză puternică, banca a indicat „dezechilibre grave” în economia globală, niveluri crescânde și nesustenabile ale datoriilor atât în ​​sectorul public, cât și în sectorul privat, precum și riscuri de inflație în întreaga lume, potrivit The Moscow Time.

„În primul trimestru al anului 2023, ar putea începe o criză financiară pe scară largă în economia mondială – comparabilă cu criza din 2008-2009, cu o perioadă lungă de incertitudine și o recuperare prelungită”, a declarat banca într-un raport publicat joi .

VIDEO Victor Ponta: „Cei care aveau norocul de a fi achitați, nimereau la doamna Moroșanu și erau condamnați”

11:00

CONTROVERSĂ Vor dispărea midiile din Marea Mediterană? Un studiu trage un semnal de alarmă

11:00

Scenariul a fost prezentat ca una dintre așa-numitele previziuni „alternative” ale Băncii pentru modul în care economia mondială s-ar putea dezvolta în următorii trei ani. În scenariul său „de bază” – considerat cel mai probabil – o recesiune pe scară largă este evitată, deoarece inflația se moderează în anul următor.

Cu toate acestea, faptul că banca a luat în considerare șansele unei crize financiare globale și a publicat cercetări privind modul în care aceasta va afecta Rusia este un semn că guvernatorul Elvira Nabiullina o consideră o posibilitate serioasă.

Nabiullina a susținut de luni de zile că este puțin probabil ca creșterea actuală a inflației să fie temporară – o poziție în contradicție cu opiniile puternicei rezerve federale americane.

Banca Centrală a mers acum mai departe și a avertizat că economia mondială nu este pregătită pentru o situație în care inflația nu scade așa cum era de așteptat. Acest lucru ar forța marile bănci centrale să își ajusteze rapid politicile monetare ultra-slăbite și să-și tempereze cele 25 de miliarde de dolari estimate care au fost pompate în economie prin programe fără precedent de cumpărare a activelor.

Criticii unei astfel de relaxări cantitative, inclusiv mulți factori politici ruși, spun că programul a creat bule de active periculoase în întreaga economie.

Deteriorare rapidă

„Piețele financiare se așteaptă doar la o normalizare moderată a politicii monetare în țările dezvoltate și fiecare pas următor în creșterea ratelor va provoca din ce în ce mai multă îngrijorare pentru investitori”, a avertizat banca.

„Pe măsură ce țările se îndepărtează de politicile acomodative, condițiile din sistemul financiar global se vor deteriora drastic și rapid … Ca urmare, 2023 poate începe cu vânzările în masă de active riscante și cu agravarea problemelor datoriei”, a adăugat acesta.

Analiștii băncii sunt îngrijorați de explozia datoriilor nesustenabile în timpul pandemiei coronavirusului, care a împins atât împrumuturile guvernamentale, cât și cele corporative la recorduri. În special, vede riscuri în „acumularea datoriilor de către state și companii cu stabilitate financiară slabă”.

Raportul a afirmat, de asemenea, că țările mai sărace au fost salvate doar de cele mai grave consecințe ale poverii lor grele datorate datorită naturii globale a pandemiei și lansării de programe de sprijin pe scară largă de către instituțiile internaționale, cum ar fi Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional.

Se anticipează că o creștere a economiei globale ar scădea la 1,1% într-o astfel de situație. Economiștii consideră, în general, o creștere anuală a PIB-ului global sub 3% ca fiind o recesiune la nivel mondial.

Economia Rusiei s-ar contracta cu 2% – o performanță ușor mai bună decât pierderea de 3% față de PIB înregistrată anul trecut.

Rusia a crescut deja semnificativ ratele dobânzii în acest an ca răspuns la creșterea inflației, care a atins un maxim de cinci ani în timpul verii.

Banca a prognozat că economia rusă, despre care spune că și-a revenit deja la nivelurile sale pre-coronavirus, va crește cu aproximativ 4% în acest an.