Banca din România care vrea să aprobe creditele după ce analizează postările pe Facebook ale clienților

„Sunt țări din jurul nostru care utilizează informațiile postate pe rețelele de socializare de către potențialii clienți pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu țin cont de acest tip de informații pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toți ne uităm la ceea ce înseamnă evoluție. Suntem în faza în care legislația în România este destul de sofisticată în sens diferit față de legislația europeană și lucruri care pot fi aplicate în alte țări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreședinte executiv Retail și Private Banking BCR.

Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informație.

„Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piață, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenție pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere socializare. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe rețelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranță însă, că rețelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potențialii clienți merg în excursii, dacă aceștia accesează știri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătății destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ținut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poți să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreședintele BCR.

ULTIMA ORĂ Bolojan spune că nu mai crește taxe anul viitor, dar nu promite. Care este condiția să nu mai majoreze dările

19:26

SOCIAL Ultimele ajutoare pentru pensionari în 2025. Cine mai primește bani în decembrie

19:21

Dana Demetrian spune că mai există un model, care se dezvoltă în relaționarea cu companiile mari de utilități.

„Clientul trebuie să spună dacă dorește ca acest tip de evaluare să facă parte din modelul de acceptare. Dacă este de accord, există o îmbunătățire considerabilă a modelului de acceptare. De exemplu, în cazul plății de utilități pentru serviciile de telecom. Dacă este un client care de douăzeci de ani plătește o factură în mod constant, fără nici o datorie, are acces la un abonament mai mare, cu siguranță este un model care ajută foarte mult la evaluare, îmbunătățind modelul de acceptare în creditare”, susține Demetrian.