Documentul a fost aprobat de Consiliul Directorilor Executivi al Băncii Mondiale, arată un comunicat al instituției financiare.
Strategia are un caracter selectiv în țintirea provocărilor existente în România, iar scopul acesteia este de a aborda problemele-cheie care afectează creșterea sustenabilă și incluzivă. Creșterea economică a României este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană din 2010, cu o rată medie de creștere de 2,8% în perioada 2010-2017, însă în ciuda celor 11 ani în Uniunea Europeană, calitatea infrastructurii este nesatisfăcătoare, ceea ce impune constrângeri asupra investițiilor și productivității în sectoare cum ar fi producția, agricultura și turismul. Sectorul privat, deși este dinamic, este mic, cu acces limitat la finanțare, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că, în ciuda creșterii accentuate, nivelul veniturilor medii nu a convers cu cel european, gradul de reducere a sărăciei a fost scăzut, iar clivajele sociale și regionale sunt substanțiale și din ce în ce mai mari. Peste 25% din populația României trăiește cu mai puțin de 5,50 dolari/zi, ceea ce constituie cea mai mare rată a sărăciei din UE.
„Instituțiile puternice și eficiente sunt elementul cheie ce poate susține creșterea României pe termen lung”, a spus Tatiana Proskuryakova, Director de Țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria. „Eradicarea sărăciei și asigurarea unei prosperități sporite și împărtășite de către toți românii va necesita investiții mai numeroase și mai inteligente în educație, într-un sistem de sănătate modern și locuri de muncă mai bune. Cadrul de Parteneriat cu Țara pentru perioada 2018-2023 va veni în sprijinul unor domenii de importanță critică al căror obiectiv este acela de a ajuta România să valorifice enormul capital pe care îl are și de a se asigura că nimeni nu este exclus”.
CPT cu România se va axa pe trei domenii principale, concentrându-se pe îmbunătățirea capitalului uman, dezvoltarea sectorului privat și competitivitate, precum și pe rezistența în fața șocurilor. Printre obiectivele specifice sunt: îmbunătățirea tranziției către educația terțiară pentru categoriile sărace și vulnerabile; îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate moderne; conectarea categoriilor sărace și vulnerabile la locurile de muncă; consolidarea capacității de construire a infrastructurii de transport; îmbunătățirea capacității de atragere a investițiilor private la nivel regional și local; accelerarea ritmului de dezvoltare a pieței de capital și accesul la finanțare; îmbunătățirea gradului de pregătire națională în fața dezastrelor naturale și a schimbărilor climatice.
„IFC va continua să sprijine sectorul privat din România prin investiții și prin mobilizarea altor finanțări, atât din surse naționale, cât și din surse internaționale, pentru a încuraja creșterea economică și crearea de locuri de muncă,” a declarat Thomas Lubeck, Director Regional al IFC pentru Europa Centrală și de Sud-est. „IFC se va implica în noi proiecte pentru consolidarea sectorului financiar și pentru dezvoltarea în continuare a piețelor de capital în vederea diversificării opțiunilor de finanțare, precum și pentru îmbunătățirea accesului la capital pe termen lung, în special pentru IMM-uri și microîntreprinderi. De asemenea, IFC va sprijini participarea sectorului privat la dezvoltarea infrastructurii din România și va explora noi oportunități de investiții în domeniul agroalimentar, al producției și în industria serviciilor”.
Banca Mondială și-a deschis biroul din România în anul 1991 și a furnizat finanțare în valoare totală de peste 13,6 miliarde dolari SUA, reprezentând împrumuturi, garanții și granturi în toate sectoarele de activitate ale economiei românești.