Banca Mondială face radiografia economiei românești! Experții internaționali au îmbunătățit estimările din acest an. Astfel, în 2021, economia românească ar urma să înregistreze un avans de 4,3%, după o contracţie estimată la 3,9% în 2020. Din 2022, creşterea economică se va situa la 4,1%.
În ianuarie, Banca Mondială prognoza că PIB-ul României va înregistra o creştere de 3,5% în 2021.
În 2020, economia țării noastre a avut o evoluţie mai bună decât s-a anticipat, contractându-se cu 3,9%. Un răspuns fiscal proactiv, de 4,4% din PIB, a sprijinit firmele să-şi păstreze angajaţii şi a alimentat veniturile gospodăriilor. Creşterea economică din 2021 va fi sprijinită și de îmbunătăţirea activităţii economice în semestrul 2. Soliditatea redresării va depinde de succesul campaniei de vaccinare şi de răspunsul politic la criza de sănătate. BM mai arată că impactul măsurilor de stimulare adoptate la nivelul UE va juca un rol crucial în redresare, ţinând cont de spaţiul fiscal limitat.
Instituţia se aşteaptă ca Banca Naţională a României să continue politicile de relaxare cantitativă, sprijinind suplimentar redresarea. Totuşi, pe fondul redresării creşterii, presiunile inflaţioniste şi cele cu care se confruntă deficitul de cont curent ar urma să reapară, ceea ce va necesita un răspuns politic adecvat. În acest context, Banca Mondială estimează că rata inflaţiei se va situa la 3% în 2021, urmând să crească la 3,2% în 2022 şi să se reducă la 2,9% în 2023. De asemenea, deficitul de cont curent ar urma să se adâncească la 5,4% din PIB în 2021, la 5,7% din PIB în 2022 şi la 6,3% din PIB în 2023.
Pe termen scurt, arată BM, sărăcia ar urma să crească, deoarece sunt afectate sursele interne de venit şi remitenţele, din cauza impactului prelungit al pandemiei. Conform proiecţiilor Băncii Mondiale, sărăcia va rămâne la un nivel ridicat deoarece, din cauza pandemiei, sunt afectate veniturile segmentelor mai sărace ale populaţiei, anul agricol este slab, iar nivelul remitenţelor scade.
Criza provocată de pandemie a afectat activitatea economică şi veniturile gospodăriilor, expunând problemele structurale ale României.
Guvernul României a răspuns rapid la criză, furnizând stimulente fiscale de 4,4% din PIB în 2020. Este unul din cele mai scăzute stimulente din UE, reflectând spaţiul fiscal limitat. În primul val al pandemiei, gospodăriile sărace şi vulnerabile au fost mai puţin sprijinite de măsurile de răspuns fiscal. De acestea au beneficiat cei incluşi în piaţa oficială a forţei de muncă. Pe termen scurt, provocarea majoră o reprezintă ţinerea sub control a crizei. La fel de importantă este şi limitarea consecinţelor sale în domeniul social, al sănătăţii şi al economiei. Reducerea deficitului fiscal, alături de reforme structurale pentru reducerea cheltuielilor ineficiente şi creşterea colectării veniturilor sunt extrem de importante pentru consolidarea finanţelor publice.
În încheiere, Banca Mondială arată că România întâmpină dificultăţi din cauza ratelor scăzute de absorbţie ale fondurilor europene. Toată capacitatea ţării de a profita de fondurile UE de redresare este pusă sub semnul întrebării, cred experții Banca Mondială.