Banca Transilvania estimează o creștere economică semnificativă pentru România în acest an, dar atrage atenția că șomajul stagnează

„Am actualizat scenariul macroeconomic central pe 2015 prin încorporarea evoluțiilor macro-financiare din prima jumătate a anului. Pe de altă parte, deocamdată, am menținut previziunile privind dinamica economiei reale în 2016-2017. Acest scenariu central nu ia în considerare prevederile din Noul Cod Fiscal, dat fiind că acesta nu a fost promulgat de președintele României”, se arată într-un raport al Băncii Transilvania.

Anul următor, Banca Transilvania prognozează că PIB va crește cu 5,1%, iar în 2017 cu 4,7%. Anul trecut, avansul economic s-a situat la 2,8%.

Un avans de 4,6% ar reprezenta cea mai accelerată rată de creștere pentru economia românească de la începerea crizei, în 2008.

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

Accelerarea creșterii economice în acest an este determinată, în principal, de dinamica investițiilor productive, în creștere cu 5,8% an/an în 2015, după declinul din anii anteriori.

„Redinamizarea investițiilor productive exprimă intrarea economiei într-un nou ciclu economic și este susținută de nivelul redus al costurilor de finanțare și relansarea creditării în lei, precum și de perspectivele mix-ului intern de politici economice”, se arată în raportul Băncii Transilvania.

De asemenea, analiștii băncii se așteaptă la consolidarea momentului favorabil din sfera consumului privat, pe fondul creșterii venitului real disponibil al populației, inclusiv prin reducerea TVA la alimente, al relansării creditării în lei și al fiscalizării mai active a economiei informale.

Pe de altă parte, consumul public ar putea decelera în 2015 (la 1,1% an/an), după dinamica din 2014, determinată de contextul electoral, iar cererea externă netă ar putea avea o contribuție negativă la dinamica PIB în 2015, afirmă analiștii băncii, în contextul în care se așteaptă la o creștere a exporturilor cu doar 5,6% an/an și o majorare a importurilor cu 7,3% an/an.

„Pentru perioada 2016-2017 am menținut (deocamdată) scenariul macroeconomic central. Previzionăm o creștere cu un ritm mediu anual de aproximativ 5%, evoluție susținută de dinamică investițiilor productive și a consumului privat, cu dinamici medii anuale de 6,5%, respectiv 4,8%”, se arată în raport.

De asemenea, consumul public ar putea avea o contribuție pozitivă la dinamica anuală a economiei pe termen mediu, dar redusă, cu o creștere medie anuală cu 0,3%.

Pe piața forței de muncă, relansarea investițiilor productive va fi contrabalansată de creșterea salariilor și de rigiditatea companiilor în procesul de creare de locuri de muncă, anticipează Banca Transilvania. Astfel, rata medie anuală a șomajului va stagna la 6,8% în 2015 și va scădea ulterior, la 6,4% în 2016, respectiv 5,9% în 2017.

Principalii factori de incertitudine pentru acest scenariu macroeconomic sunt climatul macro-financiar global/european, posibilitatea unei crize politice interne, tensiunile geo-politice regionale și perspectivele divergente de politică monetară în principalele blocuri economice ale lumii, cu impact asupra direcției fluxurilor de capital internaționale adresate Europei emergente, mai ales dacă vom asista la turbulențe pe piețele financiare dezvoltate și la riscuri din interior la adresa stabilității macro-financiare interne.

Președintele Klaus Iohannis a respins vineri noul Cod Fiscal și l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o „riguroasă analiză” a implicațiilor asupra bugetului consolidat.

Guvernul vrea ca măsurile din Codul Fiscal să fie aplicate în economie înainte de 1 ianuarie 2016, având ca variante ordonanțe de Guvern sau sesiunea extraordinară a Parlamentului, scenariile urmând să apară după rectificarea bugetară, potrivit ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici.