Banca Transilvania nu a cerut încă avizul Consiliului Concurenței și al BNR pentru a cumpăra OTP Bank România. Care sunt posibilele obstacole

Banca Transilvania, cel mai mare creditor din România, și OTP Bank România, deținută de cel mai magre grup bancar din Ungaria, nu au trimis încă solicitarea oficială pentru aprobarea tranzacției asupra căreia au ajuns recent la un acord, a precizat președintele Consiliul Concurenței, Bogdan Chirițoiu, marți, într-o conferință de presă. Nici Banca Națională a României, a doua entitate care trebuie să avizeze o astfel de achiziție, nu a primit încă o notificare oficială în acest sens, după cum au precizat, la solicitarea Gândul, oficialii băncii centrale. Ambele instituții lucrează în prezent pentru analizarea tranzacției nunțată nu cu mult timp înainte, dintre Intersa Sanpaolo S.p.A. și First Bank S.A., instituții de credit care au cote de piață mult mai mici.

Conducerea Consiliul Concurenței așteaptă încă notificarea oficială din partea Băncii Transilvania, care a ajuns, săptămâna trecută, la un acord cu OTP Group pentru achiziția a 100% din acțiunile pe care le deține la OTP Bank România, pentru a lua o decizie privind acordarea sau nu a avizului prevăzut de lege.

Bogdan Chirițoiu a precizat, marți, într-o conferință de presă, că acest caz nu a ajuns încă în discuția instituției, cea care trebuie să se asigure că o astfel de tranzacție nu contravine Legii Concurenței. „Singura, din ce se vehiculează presă, singura notificată până acum este Intesa”, a spus președintele Consiliului Concurenței.

Rugat să estimeze cât ar dura analiza în cazul tranzacțiilor pe această piață, Bogdan Chirițoiu a explicat că totul depinde de amploarea acesteia, dar și implicațiile privind securitatea.

„Mergem în tandem cu CEISD (Comisia pentru examinarea investițiilor străine directe – n.r.). Deci nu ieșim niciodată noi, chiar dacă noi, să spunem, ne terminăm analiza înainte, nu ieșim decât când sunt și ei gata. Adică încercăm să ne coordonăm”, a precizat Bogdan Chirițoiu.

„Dacă e neproblematică, la noi, o achiziție neproblematică ține o lună și ceva, într-o lună și două luni. Dacă e mai complicată, ține mai mult. Adică dacă trebuie să punem angajamente, dacă spunem, nu știu, trebuie să renunți la o parte din business, atunci o să-ți mai mult de două luni. Dacă, până la urmă, aprobăm operațiunea fără nicio modificare, asta o facem într-o lună, maxim două”, potrivit președintelui Consiliului Concurenței.

Unul dintre elementele analizei vizează cota de piață, respectiv creșterea concentrării din sistemul bancar și implicațiile asupra sistemului și clienților.

„Până acum nu ne-a preocupat concentrarea, n-am avut senzația că e atât de concentrată piața bancară cât să ne ridice probleme la nicio fuziune bancară, până la urmă, n-am pus condiții. Dacă vă uitați la comerțul alimentar, tot punem, le spunem: «Vinde magazinul ăla, vinde magazinul celălalt”. La farmacii la fel, «Da, aprobăm, dar trebuie să vinzi nu știu ce farmacii». La bănci niciodată nu le-am spus: «Domnule, trebuie să renunți la, nu știu, trei sucursale, la șapte ATM-uri sau dă acces și altei bănci la ATM-urile tale”, a spus Bogdan Chirițoiu.

Întrebat dacă ar putea pune astfel de condiții acum, având în vedere cota de piață la care ar ajunge Banca Transilvania dacă tranzacția este aprobată și finalizată, președintele Consiliului Concurenței nu a exclus posibilitatea.

„Orice e posibil. Dacă credem că piața e prea concentrată – și atunci prețuri, comisioane sunt prea mari pentru unii clienți, adică peste nivelul normal de piață, peste un nivel de piață competitivă – da, atunci o să punem”, a explicat Bogdan Chirițoiu.

Nu există un termen, cronologic, vorbind, în care cele două instituții de credit să-și anunțe oficial intenția de a parafa acordul.

„Nu au voie să opereze. Ei se pot înțelege, dar… Ce înseamnă să operezi? Să schimbi conducerea, să operezi modificările la registru nu știu unde, să-ți numești oameni în Consiliul de Administrație. Deci să începi să iei decizii în banc, asta n-au voie să facă până când au aprobarea noastră. Restul ei pot să negocieze, Dumnezeu știe cât durează negocierea. Pot să negocieze, pot să se înțeleagă, nu e nicio problemă. Dar nu trebuie să pună în practică contractul până când nu au OK-ul nostru”, conchis președintele Consiliului Concurenței.

Tranzacții ce însumează peste o jumătate de miliard de euro

Banca Transilvania a semnat, 9 februarie, cu OTP Group un acord pentru achiziția a 100% din acțiunile pe care le deține la OTP Bank România. Ca urmare a acestui acord, OTP Group vinde subsidiarele sale din România, marcând ieșirea de pe piața românească, după 20 de ani. Prețul total al tranzacției care urmează să fie plătit de Banca Transilvania este de 347,5 milioane de euro.

Banca Transilvania este cea mai mare bancă din România, din punctul de vedere al activelor nete bilanțiere. Este vorba de active de 133,96 de miliarde de lei, care înseamnă o cotă de 19,79% din piață, potrivit celor mai recente date ale BNR, la 31 decembrie 2022.

De cealaltă parte, OTP Bank, cu capital majoritar străin, avea active nete bilanțiere de 19,88 de miliarde de lei, respectiv 2,84% din piață. Finalizarea tranzacției era estimată în câteva luni, iar în acest sens este nevoie de aprobările din partea Consiliului Concurenței și a BNR.

Stadiul analizei la BNR

Nici Banca Centrală nu a primit notificarea din partea Băncii Transilvania și OTP Bank România, până inclusiv luni, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, pentru Gândul.

Oficialul BNR a confirmat că tranzacția dintre Intesa Sanpaolo S.p.A și First Bank este încă în analiza specialiștilor băncii centrale, fără să poată estima când ar putea fi finalizată.

Intesa Sanpaolo S.p.A. intenționează să preia First Bank S.A, după cum a anunțat pe 5 ianuarie. Conform estimărilor inițiale citate de Bloomberg, First Bank ar fi fost evaluată la aproximativ 200 de milioane de euro. JC Flowers & Co cumpărare First Bank de la grecii de la Piraeus Bank, în 2018.

First Bank avea active de 7,73 miliarde de lei la sfârșitul lui 2022 și o cotă de piață de circa 1,1%, conform raportului anual al Băncii Naționale a României.

Banca Comercială Intesa Sanpaolo era pe locul imediat următor după First Bank, cu active de 7,67 miliarde de lei și o cotă de piață de aproape 1,09%.

La acea dată era First Bank era pe locul 10, iar Intesa Sanpaolo, pe 11, în topul instituțiilor de credit cu capital majoritar străin. Acest top nu includea cea mai mare bancă din România, din punctul de vedere al activelor nete bilanțiere, respectiv Banca Transilvania (cu capital  privat majoritar românesc), nici instituțiile de credit din sectorul de stat (CEC Bank și Banca de Export-Import a României Eximbank) și nici sucursalele instituțiilor de credit, persoane juridice străine, dintre care cea mai mare este ING Bank.

Per ansamblu, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 701 de miliarde de lei, în creștere cu 9,6% față de sfârșitul anului 2021.

Numărul instituțiilor de credit care activau atunci în România se redusese pe parcursul anului 2022, de la 34 la 32 de instituții de credit, modificările intervenite fiind determinate de:

▪ în octombrie 2022, Vista Bank a finalizat fuziunea cu Crédit Agricole România, proces început în septembrie 2021, când Vista Bank S.A. a achiziționat banca Crédit Agricole România S.A.;

▪ în decembrie 2022 s-a încheiat procesul de fuziune prin absorbție dintre EximBank (bancă deținută de statul român prin Ministerul Finanțelor) și Banca Românească.

Cota de piață în funcție de activul net, deținută de instituțiile de credit cu capital majoritar de stat, s-a majorat de la 11,4% la 31 decembrie 2021 la 12,1% la 31 decembrie 2022. În același timp, ponderea instituțiilor de credt cu capital majoritar străin (exclusiv sucursalele instituțiilor de credit din străinătate) s-a redus de la 56 % la 55,9%.

Cota de piață în funcție de activul net, deținută de instituțiile de credit cu capital majoritar de stat, s-a majorat de la 11,4% la 31 decembrie 2021 la 12,1% la 31 decembrie 2022. În același timp, ponderea instituțiilor de credit cu capital majoritar străin (exclusiv sucursalele instituțiilor de credit din străinătate) s-a redus de la 56 % la 55,9%.