Avocații nu știu momentan ce motive au invocat cei de la bancă.
Cert este că judecătorii vor analiza atât sesizarea finanțatorului, cât și cererea clientului, și vor lua o decizie.
Legea dării în plată a intrat în vigoare pe 13 mai.
Până acum, sute de clienți au notificat băncile că vor să renunțe la bunurile imobiliare și astfel să scape de datorii, scrie tvr.
Bancherii au susținut la intrarea în vigoare a legii că vor face contestații la Curtea Constituțională atunci când primul client care a luat credit va dori să dea locuința băncii. CCR va trebui să spună dacă legea se poate aplica retroactiv.
Legea dării în plată se aplică și debitorilor care au fost deja executați silit sau celor care se află în procedură de executare silită, însă nu se aplică împrumuturilor acordate prin programul „Prima Casă”.
Prevederile actului normativ se aplică atât creditelor în derulare, cât și celor viitoare, iar imobilul ipotecat trebuie să fie cu destinația de locuință. Totodată, titularul creditului trebuie să fie consumator, nu profesionist, iar creditul să nu depășească 250.000 de euro sau echivalent, la momentul acordării.
Potrivit actului normativ, „în vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului în vederea stingerii datoriei izvorând din contractul de credit ipotecar, detaliind și condițiile de admisibilitate a cererii”.
Banca are dreptul să conteste cererea debitorului în 10 zile de la primirea notificării, dar instanța va judeca această contestație, și toate cererile legate de aceste proceduri, în regim de urgență.