Băncile din Grecia vor înlesnirea termenilor acordului cu UE și FMI, pentru a evita naționalizarea
Băncile elene au început o campanie agresivă de lobby pe lângă instituțiile financiare internaționale responsabile de programul de finanțare al Greciei, încercând să înlesnească condițiile care vor însoți recapitalizarea sistemului financair și să evite naționalizarea, informează Mediafax, citând Financial Times.
Acordul de 172 miliarde euro convenit de Grecia cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional prevede recapitalizarea cu 27 miliarde euro a celor mai mari patru bănci elene – National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank și Piraeus Bank.
Investitorii privați ar trebui să participe cu alte 2,5 miliarde euro la recapitalizarea băncilor.
Atragerea de fonduri din sectorul privat se dovedește însă tot mai dificilă până la termenul limită din aprilie, unii analiști considerând că prețurile la care sunt evaluate acțiunile celor patru bănci ar fi nerealiste. Mai mult, băncile vizate au capital negativ de aproximativ opt miliarde euro, care descurajează de asemenea investitorii privați.
„Investitorii nu sunt dispuși să plătească pentru pierderile din trecut. Dacă vrei să atragă capital privat, trebuie să reexaminezi aceste condiții”, a declarat directorul general adjunct al Eurobank, Nikos Karamouzis, care se referă la condițiile din acordul de bailout al Greciei în privința recapitalizării băncilor.
Potrivit bancherilor și analiștilor, niciun fond de investiții serios nu s-a arătat dispus să cumpere acțiuni la cele patru bănci elene, iar din zona fondurilor de hedging și-au exprimat interesul doar câteva firme.
Băncile riscă să fie naționalizate în totalitate dacă nu vor reuși să atragă investitori privați. În această situație, băncile ar fi preluate de Fondul Elen de Stabiltiate Financiară, instituția elenă care administrează fondurile transferate de UE și FMI.
Bancherii sunt nemulțumiți că acordul definește valoarea capitalului băncilor drept un multiplu (de 1-2 ori) al valorii nete a activelor, în timp ce majoritatea băncilor europene sunt tranzacționate pe burse la prețuri de câteva ori mai mici decât cele indicate de un astfel de calcul.
Termenul limită pentru atragerea capitalului privat – sfârșitul lunii aprilie – este de asemenea foarte dificil de respectat, reclamă bancherii greci, în special în contextul fuziunii dintre National Bank of Greece și Eurobank, proces care se va prelungi probabil cel puțin până în vară.
Băncile elene califică de asemenea drept nerealist calendarul previzionat pentru ieșirea Fondului Elen de Stabilitate Financiară din acționariatul băncilor.
Potrivit acordului, investitorii privați vor primi certificate care le vor conferi dreptul de a cumpăra participația deținută de Fond în termen de cinci ani, la prețuri calculate utilizând aceeași metodologie reclamată în prezent pentru supraevaluarea acțiunilor. Bancherii consideră că valoarea de piață a băncilor elene nu va depăși nivelurile rezultate din acord în următorii cinci ani.
Eurobank, National Bank of Greece, Alpha Bank și Piraeus Bank sunt prezente și în România. Eurobank controlează Bancpost, iar National Bank of Greece deține Banca Românească, celelalte două instituții operând pe piața româneacă prin subsidiare omonime.