Băncile se împrumută tot mai ieftin în lei, însă nu dau drumul creditării în moneda națională. Analiză Gândul

Banca Națioanlă a României (BNR) a redus luni, pentru a treia ședință consecutiv, dobânda „cheie” de politică monetară, cea care „dă tonul” dobânzilor la credite, reprezentând costul la care băncile comercianle fac rost de lei.

Consiliul de Administrație al BNR a decis reducerea dobânzii la 4,25%, de la 4,5%. Ciclul de relaxare a politicii monetare a început în iunie, când dobânda a scăzut de la 5,25% la 5%, o lună mai târziu fiind redusă cu alte 0,25 puncte procentuale (pp).

Cu toate acestea, în același interval, dobânzile practicate de băncile comerciale au scăzut de trei ori mai puțin, respectiv cu 0,21 puncte procentuale (pp) în cazul împrumuturilor în lei acordate populației și cu 0,58 pp în cazul împrumuturilor în lei acordate companiilor, în condițiile în care ROBOR, mai exact dobânda la care băncile se creditează între ele, a scăzut în linie cu dobânda de politică monetară, respectiv cu 0,71 pp.

EXTERNE Rusia avertizează că își va PROTEJA cetățenii din Transnistria. „Vom reacționa la orice provocare”

14:11

ACTUALITATE Nicușor Dan, REACȚIE după anunțul lui Marcel Ciolacu că se retrage de la discuțiile pentru formarea Guvernului: „Nu cred că ar fi benefic”

14:03

Isărescu: Băncile nu au motive economice pentru a nu reduce mai puternic dobânzile la împrumuturile în lei

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu le-a atras atenția bancherilor că această ieftinire a creditelor pentru persoane fizice și juridice nu este suficientă și nici justificată din punct de vedere economic.

„Consider că reducerea nivelului dobânzilor la creditele în monedă națională este categoric insuficient și nu reflectă nici politica monetară și nici condițiile de piață. De exemplu, pe piața monetară acolo de unde băncile își alimentează cu lichiditate nevoile, dobânzile sunt de 5-6 ori mai mici decât dobânzile la credite. Nu văd nicio justificare din punct de vedere economic. Au justificările lor legate de încredere, de calitatea clienților, de riscurile pe care le percep, de faptul că uitați și această discuție cu clauzele abuzive determină o stare de incertitudine, de neîncredere în acordarea de noi credite, dar nu au motive să spun, economice și financiare pentru a nu reduce mai puternic dobânzile la împrumuturile în lei”, a comentat Isărescu la briefingul de presă susținut după anunțarea deciziilor de politică monetară.

Mai mult, guvernatorul BNR a subliniat că unele bănci au întrecut măsura atunci când vine vorba de reducerea dobânzilor la depozite.

„Suntem însă atenți ca atunci când dozăm măsurile să transmitem semnalele necesare și să nu stimulăm băncile să reducă dobânzile la depozite. Acolo, părerea noastră este că au un câmp extrem de limitat să mai reducă. Eu cred că multe au și depășit măsura”, a spus Isărescu adăugând că acesta este motivul principal pentru care dobânda de politică monetară nu a fost redusă cu 0,5 pp.

Creditele s-au ieftinit, dar dobânzile la depozit au scăzut mai mult

La nivelul lunii iulie 2013, diferența dintre ratele dobânzilor la creditele în monedă națională și cele la depozite, respectiv diferența dintre costul la care băncile împrumută lei de la populație și companii și costul la care acestea împrumută persoanele fizice și juridice, era de 5,23 pp, cu jumătate de punct procentual mai mult decât în urmă cu un an și de aproape patru ori mai mare decât la începutul crizei financiare.

Astfel, în iulie 2013, dobânda medie la creditele în lei era de 9,59%, cu 21% mai puțin decât la începutul crizei economice. Pe de altă parte, dobânda la depozite a scăzut cu peste 41% în același interval, de la 7,51% în ianuarie 2008, la 4,36% în iulie 2013. Practic, băncile au ieftinit creditele, însă au scăzut de două ori mai mult dobânzile la economiile în lei atrase de la populație.

Sursă date: BNR

Totodată, în ciuda ieftinirii creditelor în lei față de perioada 2008-2009, dobânzile împrumuturilor pentru populație s-au menținut cu mult peste cele practicate între bănci.

Astfel, la finele lui iulie 2008, ROBOR era de 11,31%, în timp ce costul unui credit în monedă națională era de circa 13,23%. Rezultă astfel o diferență de 1,92 pp. Cinci ani mai târziu, ROBOR a coborât la 4,31%, în timp ce dobânda la creditele noi în lei acordate persoanelor fizice a ajuns la 11,41%, diferența fiind de 7,12 pp, de aproape patru ori mai mare decât în timpul crizei economice.

Sursă date: BNR

În ședința CA din 5 august, BNR apreciat că „există condițiile necesare pentru continuarea procesului de ajustare prudentă a condițiilor monetare prin calibrarea corespunzătoare a instrumentelor sale pentru a asigura consolidarea dezinflației, precum și premisele necesare redresării creditării sectorului privat, refacerii încrederii și ale unei creșteri economice echilibrate și de durată”.

În situația în care economiile atrase nu satisfac nevoia de lichiditate a băncile, acestea au la dispoziție mai multe variante pentru a face rost de lei: fie se împrumută de la BNR, la dobânda de politică monetară, fie se împrumută între ele (ROBOR), fie se împrumută peste noapte la BNR, la o dobândă mai ridicată.

Pentru a se împrumuta de la Banca Națională, la dobânda de politică monetară, prin așa-numitele operațiuni repo, băncile trebuie să dețină titluri de stat (înscrisuri emise de stat, prin care se finanțează, spre exemplu, datoria publică n.r.). În situația în care nu dețin titluri de stat și nu au posibilitatea de a se împrumuta de la alte bănci, băncile pot face împrumuturi peste noapte, la BNR, la o dobândă de 7,5%, cu 2 pp mai scăzută decât dobânda la care creditează populația sau companiile.

În ceea ce privește evoluția ROBOR în ultimii cinci ani, acesta a început să scadă sub nivelul dobânzii de politică monetară de la finele anului 2010. Practic, în ultimii trei ani, dobânda la care băncile s-au împrumutat între ele a fost mai scăzută decât dobânda BNR.

Sursă date: BNR

Prima casă, doar în lei

Executivul a limitat finanțarea pentru noua etapă a programului guvernamental Prima Casă, locuințele urmând să fie achiziționate doar prin intermediul creditelor în monedă națională.

La finele lunii iulie, Guvernul a majorat plafonul garanțiilor pentru creditele Prima Casă cu un miliard de lei, din care 300 de milioane de lei pentru achiziția locuințelor construite de ANL. Suma a fost suplimentată ulterior cu 200 de milioane de lei pentru locuințele ANL.

Valoarea finanțărilor acordate prin acest program din ianuarie până în august a ajuns la 490 milioane euro, pentru 13.000 de beneficiari, iar în iunie mai erau disponibile pentru 2013 fonduri de 300 de milioane de euro, potrivit Mediafax.

BCR, cea mai mare bancă din România din punct de vedere al activelor estimează că în următorii ani, dobânzile la creditele în lei vor scădea la circa 6%, nivel similar împrumuturilor în euro. Totodată, specialiștii BCR se așteaptă ca împrumuturile în monedă națională să reprezinte jumătate din totalul creditului neguvernamental acordat de bănci.