Un BARAJ comunist, abandonat după revoluție, ar fi putut iriga 32.000 hectare și ar fi apărat Moldova de inundații. Lucrările ar putea fi reluate

Regimul comunist avea în derulare două mari proiecte pentru regiunea Moldovei: podul peste râul Siret și un baraj. Lucrările la pod ar putea fi reluate, în timp ce în construirea barajului s-au investit milioane de euro. 

Barajul de la Vârfu Câmpului ar fi fost proiectat în vremea comunismului pentru prevenirea inundațiilor. Lucrările au început în 1987. Conform planurilor, trebuia finalizat în 1992. Dar a venit „Revoluția” în 1989 și lucrările au stagnat, fiind în cele din urmă suspendate în 1994.

Barajul comunist de la Vârfu Câmpului

Barajul nu a fost abandonat, pentru conservarea sa și reluarea construcțiilor fiind investiți 116 milioane de lei până în anul 2021, estimează Apele Române. Joi, 21 noiembrie 2024, Ministerul Mediului a lansat proiectul de Ordonanță de Urgență în consultare publică pentru a declara finalizarea barajului „comunist” drept proiect major de importanță națională după ultimele inundații și seceta din vara trecută care a compromis recoltele țării.

„Mi-am asumat, ca ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor, să fac din apă o prioritate naţională şi mă ţin de cuvânt. Am făcut încă un pas în deblocarea unei investiţii care garantează alimentarea cu apă potabilă pentru sute de mii de oameni din Botoşani, Dorohoi şi Suceava, un proiect pentru care nimeni, în ultimii 37 ani, nu a venit cu o soluţie sigură, ci doar cu promisiuni goale. Barajul de la Vârfu Câmpului, de pe râul Siret, care asigură sursa de apă permanentă pentru locuitorii din judeţele Suceava şi Botoşani, este un obiectiv de importanţă naţională în domeniul gospodăririi apelor, iar acest lucru devine literă de lege printr-o Ordonanţă de Urgenţă care va ajunge în scurt timp şi pe masa Guvernului”, a declarat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet.

Prin construirea barajului, s-ar acumula un volum total de 17 milioane metri cubi. Locuitorilor localităților riverane din Botoșani și Suceava li s-ar furniza un flux optim de apă potabilă. Tot datorită barajului, 32.000 hectare vor putea fi irigate.

„Când schimbările climatice bat la uşă, soluţia e să-i asculţi pe cei în nevoie, iar eu voi continua să fac acest lucru până când ne asigurăm că avem în primul rând apă potabilă în fiecare comunitate şi apoi apă suficientă pentru industrie şi agricultură. Pentru că apa nu e un lux, iar lipsa ei dă adevărata măsură a priceperii unei administraţii”, a subliniat demnitarul.

Barajul de la Vârfu Câmpului ar putea proteja localitățile de viituri, scrie Știri pe Surse.

Regimul comunist a construit un mare canal, baraje și hidrocentrale

Canalul Dunăre-Marea Neagră, construit din 1949 de prizonieri (opozanți, intelectuali și artiști anticomuniști), a fost realizat cu mari sacrificii umane. Canalul a fost proiectat pentru a conecta Dunărea cu porturile maritime ale României, fiind realizat un sistem de canale navigabile. S-au investit 24 miliarde de lei pentru construcție și au lucrat 32.000 de oameni, cei mai mulți fiind șoferi și conducători de utilaje. Acest „proiect faraonic” a avut un personal tehnic alcătuit din 470 ingineri, 240 de subingineri și 700 de tehnicieni constructori. De asemenea, au fost aduse 768 de excavatoare, 645 de buldozere, multe macarale și 5.170 de autobasculante, scrie Adevărul.ro. În prezent, Canalul Dunăre-Marea este al cincilea, ca mările, din lume, cu o adâncime de 7 metri, lungime de 94,4 km și o lățime de 70-120 metri.

Regimul comunist a mai construit două bari baraje. Barajul Bicaz a fost construit între 1950 și 1960 de către 15.000 de oameni, unii fiind aduși din lagăre de muncă. Au fost excavați 1,3 milioane de metri cubi de stâncă. S-au folosit peste 1,6 milioane metri cubi de beton. Are 127 metri și este al nouălea baraj de greutate, ca înălțime, din Europa. Barajul Vidraru, unul din primele cinci baraje în arc din Europa, a fost construit ntre 1960 și 1965, în Argeș. Cu o adâncime de 155 metri, acest baraj înalt de 166 de metri a dus la formarea lacului de acumulare care colectează apa râurilor Capra, Buda și afluenții lor, cu scopul producerii energiei electrice.Un alt mare proiect comunist, Porțile de Fier I, reprezintă cea mai mare construcție hidrotehnică din Europa. Lacul de acumulare produce o putere de 2235 de MW. Șapte localități din fosta Iugoslavia și 11 localități din România au fost strămutate. Construcția realizată prin colaborarea româno-iugoslavă a fost inaugurată la 16 mai 1972, de către dictatorii Nicolae Ceaușescu și Iosif Broz Tito. Nicolae Ceaușescu, mânat de ambiție și megalomanie, ar fi plătit 60 de tone de aur pur numai pentru construirea barajului de la Stânca-Costești.

Citește și: Hidroelectrica scoate la licitație retehnologizarea Amenajării Hidroenergetice Vidraru. Ce valoare are contractul