Românii sunt, în cea mai mare parte, pesimiști cu privire la starea economiei, a nivelului de trai și a condițiilor de muncă și nu au o părere bună nici despre măsurile pe care le ia statul pentru crearea de joburi, combaterea șomajului, sprijinirea tinerilor întreprinzărori și a IMM-urilor, arată rezultatele unei cercetări sociologice realizate în cadrul unui proiect european implementat de Departamentul pentru Dezvoltarea Durabilă. În privința situației financiare a propriei gospodării, ponderea celor care consideră că aceasta este destul de bună și foarte bună este mai mare decât cea românilor care spun că nu au bani nici pentru strictul necesar sau abia le ajung de la o lună la alta.
Percepția românilor cu privirea la starea economiei și a pieței muncii este preponderent pesimistă în contextul pandemiei de COVID-19, după cum reiese din cercetarea sociologică dată publicității, joi, de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României.
Barometrul de opinie a fost realizat, în cursul lunii ianuarie, în cadrul proiectului SIPOCA 613 „România durabilă”, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020, implementat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă.
Cea mai mare parte a respondenților (68%) consideră că România se îndreaptă într—o direcție greșită, în timp ce o pondere și mai ridicată (83%) consideră că situația economiei României este proastă. Pentru doar 1% dintre respondenți starea economiei este foarte bună.
Departamentul de Dezvoltare Durabilă remarcă diferența de percepție asupra economiei și asupra propriei situații financiare, 65% dintre respondenți afirmând că situația financiară a gospodăriei lor este în acest moment bună sau foarte bună.
„Similar, 79% dintre cei care au spus că au un loc de muncă au o evaluare pozitivă despre situația acestuia. În același timp, ca evaluare generală, doar 29% sunt mulțumiți de condițiile de muncă din România la acest moment – o cifră îngrijorătoare, care, eventual, poate fi legată de procentul celor care, deși au un loc de muncă, sunt amenințați de riscul sărăciei – 15,7% dintre angajați în 2019, potrivit Eurostat”, se arată în comunicatul Departamentului.
Pesimismul românilor este prezent și în evaluarea nivelului de trai. 57% dintre respondenți spun că nivelul de trai a scăzut față de anii anteriori. „Există o diferență importantă între evoluțiile în general pozitive ale economiei și felul mult mai gri în care se raportează românii la aceste aspecte”, menționează reprezentanții Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, făcând referire la datele Institutului Național de Statistică care arată că, exceptând momentului de început al pandemiei, am avut o creștere semnificativă a PIB și a PIB per capita în ultimii ani.
Aproape două treimi (67%) dintre respondenți cunosc persoane care și-au pierdut sau riscă să își piardă locul de muncă ca urmare a crizei COVID-19 și 78% dintre ei cred că sunt mai puține posibilități de a găsi un loc de muncă decât anul trecut. Din totalul eșantionului, 13% spun că pandemia de COVID-19 a avut un impact considerabil asupra locului de muncă sau afacerii în care sunt implicați. Dintre respondenți 58% declarau că nu au un loc de muncă la momentul participării la sondaj.
Cercetarea sociologică include și un set de întrebări ce vizează percepția românilor privind mediul de afaceri din România dar și acțiunile statului.
Un procent semnificativ (71%) se declară nemulțumiți de acțiunile statului în crearea de locuri de muncă decente, iar 77%, de acțiunile de combatere a șomajului. La capitolul sprijinirea IMM-urilor, 60% se declară nemulțumiți de acțiunile statului, iar procentul este identic în privința sprijinirii tinerilor întreprinzători să creeze firme noi (start up-uri). Procentul nemulțumirilor scade sub al celor mulțumiți în ceea ce privește încutajarea contractelor de muncă cu program flexibil (41%), încurajarea contractelor de muncă la distanță (munca de acasă) în contextul pandemiei Covid-19 (38%)
„Evaluările despre economie și piața muncii în contextul COVID-19 sunt influențate de resursele materiale și educaționale ale respondenților. Cei cu resurse mai multe (nivel de trai ridicat, loc de muncă, studii superioare) sunt semnificativ mai optimiști și mai puțin afectați de pandemie. Riscul major este mai degrabă cel al adâncirii inegalităților decât al plafonării lor, într-un context de mare incertitudine. În plus, evaluările românilor sunt puternic corelate, semn că ele fac parte dintr-un sistem relativ omogen de interpretare a realității economice și sociale curente”, se arată în comunicatul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
O creștere economică susținută, ca parte a Obiectivului de Dezvoltare Durabilă ODD 8 privind munca decentă și creșterea economică, ar trebui să fie identificată în evoluția bunăstării cetățenilor, au tranmis reprezentanții instituței.
Conform datelor INS și Eurostat citate, în România PIB-ul real per capita a crescut constant între 2002 și 2008, înainte de criza economică, de la 4.260 euro la 6.730 euro per capita, ajungând, în la nivelul de 9.110 euro în 2019.
„Anul 2020 este marcat de pandemia COVID-19 și de efectele sale economice, care se traduc într-un PIB real per capita (8.780 euro) ușor peste cel din 2018 (8.700 euro). În ciuda evoluției pozitive, România nu reușește să reducă substanțial decalajele de dezvoltare care o separă nu doar de media Uniunii Europene și Germania, ci și față de alte țări din regiune precum Polonia”, se arată în comunicatul Deptamentului pentru Dezvoltare Durabilă.
În ceea ce privește rata șomajului, de la 4,9%, înregistrată în ianuarie 2016, acesta a ajuns la 2,9% în mai 2020, pentru a crește apoi la 3,3% în ianuarie 2021.
„Rămâne de văzut în ce măsură suntem într-un punct de inflexiune sau dacă, odată cu accelerarea vaccinării și așteptata revenire, ne vom întoarce la tendința de reducere a șomajului în general identificată pentru ultimii cinci ani”, au conchis reprezentanții instituției.
Departamentului pentru Dezvolatre Durabilă – Rezultatele sondajului de opinie RD13 by Gandul.info on Scribd