BCR a redus prognozele de creștere a PIB-ului României: 1,8% în acest an și 3% anul viitor

Anterior, BCR estima o creștere a produsului intern brut de 2,3% în acest an și de 3,3% în 2015.

Premierul Victor Ponta a declarat în septembrie că România trebuie să cheltuiască, până la sfârșitul anului 2014, o sumă de peste 3 miliarde de dolari pentru investiții publice, el arătând că aceste fonduri, care sunt acoperite de la buget, se cheltuiesc greu din motive procedural birocratice.

Analiștii BCR consideră ca fiind „ambițioasă” ținta de deficit bugetar pentru 2015 asumată de guvern în ultimul raport de convergență trimis Comisiei Europene, de 1,4% din PIB, respectiv un deficit structural al bugetului general consolidat de 1% din PIB.

„Suntem sceptici că această țintă va fi atinsă, mai ales după declarațiile premierului de săptămâna trecută privind intenția României de a cere UE să accepte un deficit bugetar de 2% din PIB pentru anul viitor”, se arată în raportul BCR.

Într-un discurs susținut săptămâna trecută la Summitul UE-Europa de Sud-Est de la București, Ponta a declarat că nu are idee cum va putea aloca în bugetul pe anul viitor sumele pentru cofinanțarea a 50% din fondurile de coeziune și a apreciat că poate că ar fi mai bine ca România să aibă un deficit de 2% în loc de 1,4%, dar să atragă 7-8 miliarde euro din fondurile europene.

Premierul s-a arătat convins că noua Comisie Europeană, președintele Comisiei și noii comisari europeni vor înțelege că România nu trebuie să se concentreze doar pe deficit, ci pe folosirea resurselor pentru investiții în dezvoltare.

BCR notează că încă nu au fost prezentate alte detalii în privința bugetului de stat pentru 2015, momentan toată atenția fiind concentrată pe alegerile prezidențiale care vor avea loc duminică (2 noiembrie).

„De altfel, a devenit o tradiție ca România să aprobe bugetele de stat abia în ianuarie sau februarie”, menționează analiștii băncii.

Pentru acest an, guvernul a stabilit o țintă de deficit de 2,2% din PIB.

BCR estimează că statele din Europa Centrală și de Est care au reușit să aducă deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB, cum este cazul României, Ungariei, Cehiei și Slovaciei, vor încetini ritmul consolidării fiscale anul viitor și vor direcționa mai multe fonduri către cheltuielile publice.

Pe de altă parte, Croația, Slovenia și Serbia trebuie să implementeze măsuri de austeritate suplimentare pentru a-și reduce deficitul public, se arată în raport.