Bilanț la final de mandat. Ce a făcut Doina Pană în funcția de ministrul al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii

Principala preocupare a ministrului Doina Pană în perioada în care a condus portofoliul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii a fost aceea de a trece de Parlament Codul Silvic, până la finalul lui 2014, și de a împiedica defrișările ilegale, prin implementarea sistemului informatic Radarul Pădurilor.

Cu toate că, în calitate de ministru, avea responsabilitatea de pune punct jafului din pădurile românești și retrocedărilor abuzive, Doina Pană nu a susținut demiterea directorului Romsilva, în ciuda scandalului recent de retrocedări abuzive care ar fi adus prejudicii de circa 300 de milioane de euro.

Ministrul pleacă, Codul Silvic rămâne neadoptat

După bilanțul sumbru al jafului făcut în anii de după Revoluție în pădurile românești făcut de Curtea de Conturi, cu 80 de miliarde de metri cubi de lemn tăiat ilegal, urcat în camioane și vândut în Nordul Africii și în alte state europene, un fond forestier micșorat cu peste 3 milioane de hectare și aproape 562.000 de hectare de păduri din proprietatea statului care au trecut sau urmau să treacă abuziv în proprietate privată, s-a hotărât modificarea Codului Silvic în vigoare, adoptat în anul 2008 (legea 46/2008).

Ministrul Lucia Varga, a propus în mandatul său, adoptarea unui nou Cod Silvic. Proiectul a fost dezbătut public și era așteptat să ajungă în fața Guvernului la mijlocul lunii mai 2013 și apoi să fie pus în vigoare.

FOTO: Felix Cuceanu/Mediafax Foto

În Guvernul Ponta III, responsabilitatea stopării defrișărilor ilegale și a retrocedărilor abuzive a căzut pe umerii succesoarei lui Varga, Doina Pană. Codul Silvic propus de Varga a fost respins de deputați, iar Pană a propus propriul Cod Silvic. Ea a promis, totodată, că acesta va fi adoptat până la finele anului în curs.

Drumul Codului Silvic al lui Pană prin Parlament a fost unul lung și nu s-a încheiat încă, cu aproape trei săptămâni înainte de sfârșitul lui 2014. Nimeni nu mai pomenește acum nimic de el, deși a trecut de comisiile de mediu și de agricultură și a stârnit numeroase critici atât din partea opoziției, cât și din partea Camerei de Comerț Americane din România.

Principalele prevederi ale noului Cod Silvic care au dus la dezbateri intense se refereau la excluderea din fondul forestier național a jnepenișurilor, a pășunilor împădurile și a perdeleleor forestiere de protecție, criticate ca fiind modificări care ar putea reprezenta o portiță pentru defrișări. Altă modificarea pusă sub semnul întrebării aceea de a înjumătății suprafața pe care România se angajează să o împădurească până în 2030. Pană a explicat că a făcut această propunere pentru că actualele obiective „sunt cifre neviabile”.

Care au fost rezultatele Radarului Pădurilor

O altă inițiativă pusă în vigoare în perioada mandatului Doinei Pană este sistemul informativ de prevenire a tăierilor ilegale Radarul Pădurilor. Acesta monitorizează, în timp real, traseul lemnului de la plecarea acestuia din pădure și până la momentul în care acesta este transformat în mobilă sau iese din țară. Practic, toate transporturile de lemn se fac obligatoriu, din octombrie, folosind Radarul Pădurilor, iar orice persoană poate semnala la numărul 112 transporturile bănuite a fi ilegale, cu ajutorul numerelor de înmatriculare ale mașinilor în care este transportat lemnul.

În primele 15 zile de la lansarea sistemului au fost descoperite 172 de transporturi ilegale, cele mai multe dintre acestea în județele Brașov, Sibiu, Gorj și Hunedoara. În aceeași perioadă doar 9.000 de agenți economici au cerut acorduri de transport pentru lemn, iar câteva mii de firme au dispărut, ceea ce a ridicat unele semne de întrebare legate de activitatea lor de până la acea dată, după cum a explicat Pană.

FOTO: Felix Cuceanu/Mediafax Foto

În perioada 9-25 noiembrie românii au pus și ei mâna pe telefon, au apelat 112 și au făcut sesizări cu privire la transporturi bănuite a fi ilegale. Aceste sesizări au dus la aplicarea unor amenzi contravenționale de 107.150 de lei și la confiscarea a aproape 300 de metri cubi de lemn, potrivit datelor obținute recent de gândul din partea ministerului.

Radarul Pădurilor este un sistemul este alcutuit din din două componente WT (woodtrackoing) și IWT (iwoodtracking). WT este destinată atât ocoalelor silvice de stat și private, cât și operatorilor economici ce exploatează, transportă și comercializează material lemnos.  Aplicația se instalează pe telefonul mobil, iar la momentul încărcării materialelor lemnoase în mijloacele de transport se introduc în sistem datele de pe avizul de expediție. Acestea sunt transmise către un server și memorate.

Aplicația verifică dacă documentele de însoțire au fost procurate legal și generează un cod unic asociat acelui aviz. Abia după ce procedura este aplicată mașina cu lemn poate pleca la drum. Lemnul nu poate intra, de asemenea, într-un depozit fără verificarea codului unic.

Dacă datele nu sunt corecte, aplicația nu generează codul, iar din server se emite un mesaj de avertizare pentru utilizator și o alertă pentru organele de control.

IWT este componenta sistemului destinată organelor de control.

Momentul „Fă, Doina”

În timpul inundațiilor din aprilie, Doina Pană a fost vizată de o gafă a premierului Victor Ponta intens mediatizată de presă. S-a relatat că, într-o vizită făcută la zonele inundate din județul Teleorman, premierul i s-ar fi adresat ministrului Apelor, Pădurilor și Pisciculturii spunând „Tu ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de niște inundații?”.

FOTO: Mediafax Foto

Pană a declarat ulterior că Ponta nu i s-a adresat niciodată cu „fă” și că nu a auzut acest cuvânt în vocabularul premierului. Ea a spus, totodată, că Ponta i se adresează cu „măi”. Ulterior, și Victor Ponta a declarat că a folosit cuvântul „măi” atunci când a vorbit cu Pană.

Doina Pană are datorii de 32.500 de euro

Fostul ministru al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii are, potrivit declarației de avere depuse în martie, un teren intravilan de 1.500 de metri pătrați în Bistrița Bârgăului, două apartamente în Bistrița și în Cluj-Napoca și o casă de vacanță în Bistrița Bârgăului.

Ea are datorii de 32.500 de euro la Alpha Bank, printr-un contract semnat în 2007, scadent în 2027.

Descarcă aici declarația de avere a Doinei Pană

Salariul primit din funcția de ministru delegat era de 64.356 de lei. La veniturile lui Pană se adăugau și 7.200 de lei de pe urma închirierii apartamentului din Cluj și o diferență de salariu de 978 de lei de la un colegiu tehnic din Bistrița.

Doina Pană, de la electrotehnist la ministru

Doina Pană s-a născut în mai 1957 în comuna Matei din județul Bistrița-Năsăud. Ea este licențiată în electrotehnică, profesia sa de bază fiind de inginer electrotehnist, cu un master în Administrație Publică. Pană a lucrat, după absolvirea facultății, la Fabrica de Hârtie din Prundu Bârgăiului, după care s-a mutat la o altă fabrică din Bistrița.

Fostul ministru a lucrat timp de aproape trei decenii în învățământ, fiind în ultimii ani director adjunct al Colegiului Infoel din Bistrița.

Pană a deținut în 2008, timp de opt luni, funcția de secretar de stat în ministerul Educației și a fost numită pentru o scurtă perioadă de timp inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean Bistrița-Năsăud.

Ea a deținut mai multe mandate de consilier județean și a candidat pentru Parlamentul European.