Bilanțul României în 7 ani de fonduri UE: Doar 6,4 miliarde de euro și nicio autostradă terminată. Exemplul Poloniei

România a absorbit, în perioada 2007-2013, aproximativ 6,43 miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, nereușind să termine niciuna dintre autostrăzile finanțate cu bani europeni, în timp ce Polonia a primit circa 6 miliarde de euro doar pentru autostrăzi, potrivit Mediafax.

Potrivit celor mai recente date publicate de Ministerul Fondurilor Europene, România are o rată de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune de 33,47% (aproximativ 6,43 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate în exercițiul bugetar 2007-2013.

La preluarea mandatului, ministrul Eugen Teodorovici își propusese să ajungă la o absorbție de 50% până la sfârșitul anului 2013.

La mijlocul anului 2013, România – cu un nivel de absorbție de 26,2% la acea vreme – se afla pe ultimul loc în clasamentul cheltuirii fondurilor, întocmit de Comisia Europeană. Pe penultimul loc se situa Bulgaria, cu 40%, iar pe antepenultimul loc era Italia, cu 40,27%.

Primele locuri erau ocupate de Estonia, cu 70,95%, Lituania, cu 70,83%, și Portugalia, cu 68,81%. Polonia ocupa cea mai bună poziție dintre țările central și est-europene, locul 7, cu 59,14%.

Parlamentul European a votat, la 20 noiembrie, aplicarea regulii „N+3” pentru România și Slovacia, ceea ce înseamnă că cele două țări vor avea la dispoziție un an în plus pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 și 2012.

Conform celor mai recente date disponibile pe site-ul MFE, la 30 noiembrie, Programul Operațional Sectorial Transport (POS T), care are alocată cea mai mare sumă din cele 7 programe operaționale, avea penultima rată de absorbție. Din cele 20,22 miliarde de lei alocați în perioada 2007-2013 au fost absorbiți doar 876 milioane de euro (3,8 miliarde de lei), adică 19,19%.

Prin comparație, Polonia a cheltuit numai pe autostrăzi circa șase miliarde de euro în exercițiul bugetar 2007-2013. Potrivit AFP, autostrada care leagă Varșovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea campionatului de fotbal Euro 2012 (iunie), co-organizat de Polonia și Ucraina.

Din cele șase autostrăzi construite cu bani europeni în cadrul POS T, guvernele de la București nu au reușit să termine niciuna, la toate înregistrându-se fie rezilieri de contracte, fie întârzieri în inaugurarea unor tronsoane, fie darea în folosință fără terminarea completă a lucrărilor. În schimb, fiecare lot, de câțiva kilometri, a fost inaugurat cu mare fast.

Astfel, CNADNR a atribuit asocierii italo – germane Astaldi – Max Boegl un contract de 308 milioane de lei (69 milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea primului tronson al autostrăzii Nădlac – Arad, început de constructorul Romstrade, deținut de Nelu Iordache.

Construcția autostrăzii Nădlac-Arad, inclusă în rețeaua trans-europeană de transport (TEN-T), a fost împărțită în două loturi, pe o distanță totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de consorțiul româno – portughez Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 382,9 milioane lei, iar lotul al doilea (16,6 km) de compania germană Alpine Bau, pentru 411,4 milioane lei.

CNADNR a reziliat însă, în 2012, contractul pentru primul tronson, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, iar în 2013 a reziliat și contractul de proiectare și execuție a lotului 2, după falimentul Alpine Bau.

Proprietarul Romstrade, Nelu Iordache, se află în arest și a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru acest tronson, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani și înșelăciune.
Lucrările de construcție pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuție inițial fiind de un an și jumătate.

CNADNR a deschis, la 19 decembrie, traficul pe trei loturi ale autostrăzii Orăștie-Sibiu, cu o lungime totală de 60,5 kilometri, în urma unei investiții totale de 1,46 miliarde lei (326,5 milioane euro), fără TVA.
Cele trei loturi (I, II și IV) au lungimi de 24,1 kilometri, 19,7 kilometri și, respectiv, 16,6 km.

Șoferii vor putea circula pe autostradă de la Orăștie până în localitatea Cunța din județul Alba, după care urmează o porțiune încă nefinalizată, până la Săliște (județul Sibiu), și în continuare lotul IV al autostrăzii, până la Sibiu.

Valoarea contractului de proiectare și execuție pentru primul lot, construit de austriecii de la Strabag, este de 551 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 35,4% în acest an.
În cazul lotului II, adjudecat de Straco Grup (România) și Studio Corona Civil Engineering din Italia, valoarea contractului a fost de 551 milioane lei fără TVA, procentul decontat în 2013 fiind de 43,6%.

Lotul IV a fost construit de asocierea italiano-româno Astaldi-Euroconstruct Trading ’98-Astalrom, în baza unui contract de 530,7 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 40% în acest an.

Lotul III, câștigat de italienii de la Impreglio, va fi inaugurat în 2014, deoarece pe acest lot au apărat „probleme tehnice grave”, potrivit directorului CNADNR, Narcis Neaga.
Întârzieri s-au înregistrat și la construcția autostrăzii Lugoj-Deva.

Primul tronson al acesteia, în lungime de 27 de kilometri, a fost deschis circulației la 23 decembrie, lucrările fiind finalizate cu nouă luni mai târziu decât termenul stabilit.
Potrivit fișei tehnice, acest tronson, în lungime de 27,620 de kilometri, ar fi trebuit să fie finalizat în 10 aprilie, însă lucrările au durat până în luna decembrie.
Primul lot al Autostrăzii Lugoj – Deva a fost construit de consorțiul Tirrena Scavi-Societa Italiana per Condotte d”Acqua-Cossi Construzioni, valoarea investiției fiind de 681.040.913,98 lei, la care se adaugă TVA.

Acest prim lot al autostrăzii Lugoj – Deva are câte două benzi de circulație pe sens, zece poduri și 18 pasaje. Lucrările nu sunt însă finalizate în totalitate, lipsind parapeții și spațiile pentru servicii. Acestea urmează să fie finalizate până în 2015.
Totodată, premierul Victor Ponta a declarat că subtraversările pentru urși care vor fi construite pe tronsonul de autostradă Lugoj-Deva vor costa Guvernul între 30 și 32 de milioane de euro.
Autostrada Lugoj-Deva face parte din Coridorul IV Paneuropean, iar lucrările sunt finanțate din Fondul de Coeziune (85%) și din bugetul de stat (15%).

Contractul pentru construcția lotului II al Autostrăzii Lugoj – Deva a fost atribuit, la 18 octombrie, asocierii italiene Salini – Secol. Proiectul a fost estimat la 1,081 miliarde lei, dar lucrările au fost adjudecate pentru 562,7 milioane lei. Pentru lotul III, contractul a fost adjudecat, la 21 octombrie, de consorțiul Teloxim Con (controlată de omul de afaceri Theodor Berna) – Comsa (Spania) – Aldesa Construcciones (Spania) – Arcadis Eurometudes (Olanda) pentru 579,9 milioane lei, proiectul fiind evaluat inițial la 1,008 miliarde lei, potrivit CNADNR.
Cele trei loturi însumează 71,9 kilometri.

Probleme există și la cea de-a patra autostradă din POS T, Cernavodă-Constanța.
Tronsonul Cernavodă – Medgidia (20,5 km) al autostrăzii Cernavodă – Constanța a fost inaugurat la 19 iulie 2012, circulându-se însă pe o singură bandă pe sens, în regim de drum național.

După ce Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a reziliat, în 2011, contractul cu firma Colas, cea care ar fi trebuit să realizeze tronsonul de autostradă Cernavodă – Medgidia, a fost organizată o nouă licitație câștigată de consorțiul Astaldi – Max Boegl, același care lucrează și la tronsonul Medgidia – Constanța. Semnarea contractului a avut loc la 21 septembrie 2011, iar la 7 octombrie au început lucrările.

La sfârșitul lunii iulie 2011 au fost inaugurați 21 de kilometri din autostradă, de la Murfatlar la Constanța, iar timp de două luni circulația s-a desfășurat pe o singură cale până la finalul lui septembrie, când a fost dată circulației și cealaltă cale.

La 4 decembrie 2013, CNADNR a atribuit asocierii Tirrena Scavi – Societa Italiana Per Condotte D’Acqua un contract de 423,35 milioane lei (94,7 milioane euro), fără TVA, pentru proiectarea și construcția lotului 2 al autostrăzii Timișoara – Lugoj, la peste un an de la primirea ofertelor din partea constructorilor.
Contractul vizează proiectarea și execuția unui tronson cu o lungime totală de aproximativ 25,6 km.

Primul tronson al Autostrăzii Timișoara-Lugoj, în lungime de 9,5 kilometri, a fost deschis circulației, la 23 octombrie 2012, lucrările fiind finalizate cu șase luni înainte de termen.
Lucrările de construcție pentru acest tronson au fost executate de asocierea SC Spedition UMB SRL – SC Tehnostrade SRL – Carena SpA Impresa di Construzioni.
Valoarea primului tronson al Autostrăzii Timișoara-Lugoj este de 210.396.462, 74 lei (fără TVA), din care contribuția Uniunii Europene este de 178.814.043,33 lei, iar contribuția Guvernului României este de 31.555.419,41 lei.
Lucrările la acest prim tronson au început în octombrie 2011.

Autostrada Timișoara-Lugoj are o lungime totală de peste 35 de kilometri, iar valoarea totală a proiectului este de 1.421.992.279 lei.

Ea va face parte din Coridorul IV Paneuropean, menit să asigure conexiunea dintre vechile state membre ale Uniunii Europene și cele care au aderat în 2004 și 2007.

Lucrările la Autostrada Arad-Timișoara – care a fost deschisă traficului în decembrie 2011, deși proiectul nu era finalizat, astfel că se circula cu restricții de viteză – au fost recepționate la 9 august 2013, fiind ridicate și restricțiile, iar lucrările au o garanție de doi ani.
Lucrările la autostrada dintre Arad și Timișoara au început în anul 2009, iar termenul de finalizare era de 24 de luni. În decembrie 2011, ea a fost deschisă traficului, fără ca șantierul să fie închis.

De la deschiderea circulației, pe autostradă au avut loc de mai multe ori reparații, în paralel cu lucrările prevăzute în proiect.

Autostrada are o lungime de 32,25 de kilometri și face parte din Coridorul IV Paneuropean. Valoarea lucrărilor la acest tronson este de 482,8 milioane de lei, echivalentul a 135,43 de milioane de euro.

La cele șase autostrăzi se adaugă varianta de ocolire a Municipiului Constanța, în regim de autostradă.
Valoarea totală eligibilă a proiectului „Construcția Variantei de Ocolire a Municipiului Constanța” este de 260.664.914 lei.

În ceea ce privește proiectele de infrastructură feroviară din cadrul Axei Prioritare TEN-T 22, acestea au vizat reabilitarea și modernizarea unor tronsoane, nu și construirea unora noi.
Baza de date SMIS-CSNR (sistemul informatic centralizat ce permite monitorizarea proiectelor finanțate din fondurile structurale și de coeziune) de pe site-ul MFE nu cuprinde niciun fel de informații despre proiecte privind infrastructura navală pe Axa Prioritară TEN-T 18 sau despre proiecte de transport intermodal.

Programul Operațional Sectorial Mediu (POS M) beneficiază de o alocare totală de 19,98 miliarde de lei, din care au fost absorbiți 1,05 miliarde de euro (4,69 miliarde de lei), adică un procent de 23,32%.
Cele 434 de contracte semnate în cadrul POS M vizează extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată, dezvoltarea sistemelor integrate de gestionare a deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate, reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice, protejarea naturii și prevenirea riscurilor naturale în zonele cele mai vulnerabile.

Deși inundațiile fac anual ravagii în diferite zone, majoritatea proiectelor privind prevenirea riscurilor naturale sunt doar planuri pentru prevenirea, protecția și diminuarea efectelor inundațiilor. În general, aceste planuri prevăd întocmirea hărților cu limitele zonelor inundabile, elaborarea unor măsuri de prevenire și protecție, modernizarea sistemelor de supraveghere și avertizare, precum și instruire în domeniul reducerii riscurilor.

Rata cea mai mare de absorbție se înregistrează la Programul Operațional Regional (POR). Pentru POR au fost alocate 16,5 miliarde de lei, din care România a atras 7,59 miliarde de lei (1,699 miliarde de euro), adică 45,62%.

Ca număr de contracte, POR se situează pe locul doi, cu 3.627 semnate.
În cadrul Axei Prioritare 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – au fost finanțate proiecte privind asigurarea siguranței publice în unele cartiere din București sau din alte orașe, crearea de parcuri, modernizarea unor spații verzi și a unor centrale termice, transformarea unor clădiri în centre sociale sau reabilitare de străzi.
De asemenea, pe POR au fost îmbunătățite infrastructuri regionale și locale de transport, precum și infrastructuri sociale: servicii pentru bolnavii de cancer, achiziția de aparatură medicală, modernizarea unor centre de plasament si modernizare, înființarea unor centre SPA, construirea unor ateliere pentru fabricarea articolelor din sticlă sau pentru confecții lenjerie de corp și de pat.

Tot în cadrul Programului Operațional Regional intră și proiectele de dezvoltare și promovare a turismului.

Al doilea în ceea ce privește absorbția este Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PO DCA) – 40,06%. Suma totală alocată este însă mică: 921 milioane de lei.
Proiectele din cadrul PO DCA vizează dezvoltarea capacității instituționale a autorităților administrației publice centrale și locale, analize independente privind eficiența sistemului judiciar, evaluarea reformei procesului politicilor publice la nivelul administrației publice centrale, strategii locale de dezvoltare, dezvoltarea serviciilor publice sau programe de formare pentru funcționarii publici.

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) beneficiază de o alocare totală de 15,39 miliarde de lei, absorbția curentă fiind de 945,15 milioane de euro (4,2 miliarde de lei), ceea ce reprezintă 27,19%.
Obiectivul general al POS DRU constă „în dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivității, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii și asigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane”, potrivit Documentului Cadru de Implementare a programului.

Proiectele pe POS DRU variază de la oferte educaționale pentru copii din comunități dezavantajate, la îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic și până la promovarea culturii antreprenoriale.
Cea mai mică rată de absorbție se înregistrează pe Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE). Astfel, la o alocare de 11,31 miliarde de lei, România a absorbit doar 426 milioane de euro (2 miliarde de lei), ceea ce înseamnă un procent de 18,10%.
POS CCE este destinat IMM-urilor dar și firmelor mari, autorităților locale, operatorilor economici din sectorul energetic și furnizorilor de rețele de comunicații electronice.
În cadrul acestui program au fost semnate cele mai multe contracte: 3.635, dar sumele alocate fiecăruia sunt mici, de aici și rata scăzută de absorbție.
Și Programul Operațional Asistență Tehnică (PO AT) are un nivel mic de absorbție – 20,71%. Din 754 milioane de lei, România a atras doar 35,26 milioane de euro (156 milioane de lei).
Proiectele pe PO AT au avut ca obiectiv, în general, finanțarea parțială a cheltuielilor de personal la diverse ministere și alte instituții publice.

Ministerul Fondurilor Europene va plăti prin acest program chiria pentru noul sediu din clădirea de birouri Tower Central International. În documentația de atribuire se specifică faptul că valoarea estimativă a contractului este de 2,3 milioane de euro fără TVA.
Rata scăzută de absorbție este și rezultatul implementării deficitare și a neregulilor care au dus la presuspendarea a patru dintre cele șapte programe operaționale.

În luna iunie 2011, Comisia Europeană a întrerupt rambursările pentru Axa Prioritara 2 din Programul Operațional Regional, din cauza unor nereguli constatate în cursul unui control anual pe zona de achiziții publice. În iulie 2011, partea română a decis să suspende transmiterea declarațiilor de cheltuieli spre rambursare către CE pentru toate programele operaționale, până la oferirea unor argumente suficiente privind legalitatea și corectitudinea sistemului de verificare, management și control a achizițiilor publice. Hotărârea a fost luată deoarece au fost identificate și pe alte programe operaționale semnale privind suspiciuni de nereguli în domeniul achizițiilor publice.

La sfârșitul lunii iulie 2011, Comisia Europeană a cerut Bucureștiului să îndeplinească o serie de condiționalități la nivelul sistemului de management și control care să ofere garanții suficiente privind credibilitatea acestuia.

Pe baza acțiunilor întreprinse de partea română, Executivul de la Bruxelles a decis, la 22 decembrie 2011, reluarea rambursării de plăți pentru toate programele operaționale. Această decizie a fost luată cu condiția ca România să realizeze, până la 30 iunie 2012, o serie de măsuri legate de organizarea internă a structurilor diferitelor autorități de management, precum și de domeniul achizițiilor publice.

Conform celor convenite în decembrie 2011, partea română a întrerupt, de la 1 iulie 2012, transmiterea declarațiilor de cheltuieli spre rambursare, iar Comisia Europeană a efectuat în aceeași lună misiuni de audit pe patru programe: POS Transport, POR, POSCCE și POS Mediu.
În urma acestor misiuni de audit, Comisia Europeană a decis, la 25 octombrie 2012, presuspendarea integrală a POS CCE și parțială POS Transport și a Programului Operațional Regional.

Executivul european a decis, la 22 aprilie 2013, reluarea plăților pe patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul Programului Operațional Regional, iar la 24 iunie a deblocat plățile pe POS Transport. Plățile pe POS CCE au fost deblocate la 8 octombrie.
Cel de-al patrulea program care s-a confruntat cu probleme mari a fost POS DRU.
Comisia Europeană a presuspendat POS DRU la începutul lunii august 2012, plățile fiind deblocate în februarie 2013.

României i-au fost aplicate corecții financiare pe cele patru programe presuspendate, dar și pe POS Mediu, pentru contractele a căror procedură de achiziție publică a fost lansată înainte de 1 octombrie 2011.

(Cătălina Mihai, [email protected])