BLOCAȚI ÎN TRAFIC: Avem 6 milioane de mașini la 763 km de autostradă. Peste un milion, doar în București. Află de ce SĂRĂCEȘTE România din cauza infrastructurii

Traficul rutier pe cele mai importante rute, în special pe cele care traversează munții Carpați între provinciile istorice a crescut semnificativ în ultimii ani, timp în care guvernul român nu a realizat nicio investiție semnificativă pentru a reduce presiunea pe infrastructura rutieră. Singurele investiții realizate au fost pe Valea Oltului, unde pe câțiva kilometri s-a extins drumul de la două la trei benzi. De partea cealaltă, pe Valea Prahovei, până acum s-au enunțat numai anunțuri și intenții.

În timp ce lungimea totală a autostrăzilor a ajuns la 763 de kilometri, numărul mașinilor înmatriculate în România a ajuns la finalul anului trecut la aproape 6 milioane de unități, astfel încât densitatea mașinilor pe piața locală a ajuns la aproape 300 de mașini la mia de locuitori.

În București, numărul mașinilor a urcat la peste 1 milion, iar din acest total aproape 600.000 sunt mașini mai vechi de zece ani, care pun în pericol sănătatea locuitorilor și siguranța traficului.

În același timp, costurile cu transportul și logistica devin tot mai importante pentru producători și chiar mai importante decât cele cu forța de muncă, iar competitivitatea unei țări în fața investitorilor depinde acum de mai multe elemente, între care infrastructura are un cuvânt tot mai greu de spus, este de părere Attila Szabo, director general Ford România, cel care conduce activitatea de vânzări a companiei pe plan local.

„Dacă România vrea să fie pregătită pentru următoarea criză, are nevoie de un argument mai puternic decât forța de muncă ieftină, are nevoie de o infrastructură dezvoltată. Ungaria spre exemplu nu mai este competitivă din punctul de vedere al salariilor și de aceea acum România trebuie să vină cu infrastructură, iar aici nu ne referim doar la autostrăzi, ci și la centuri ocolitoare, la stații de alimentare pe acestea, inclusiv pentru mașini electrice, treceri rapide ale frontierei pentru marfă și desigur, porturi la Marea Neagră și Dunăre”, explică Attila Szabo.

Citește continuarea pe zf.ro