Bloomberg: Canalul Dunăre-Marea Neagră a devenit o poartă economică pentru Europa de Est. România și Bulgaria sunt din nou puteri agricole, la 30 de ani de la sfârșitul comunismului

Canalul de la Dunăre până la portul Constanța, denumit „Canalul Morții” este notoriu în istoria României. Mii de prizonieri politici au murit pentru a-l porni și un dictator sever a falimentat țara pentru a lucra la finalizarea lui.

La treizeci de ani după încheierea comunismului, canalul a ajutat la transformarea unora dintre cele mai sărace state membre ale Uniunii Europene în cei mai mari exportatori de grâu, scrie Bloomberg.

Simbolul opresiunii și al vanității totalitare este acum un exemplu al transformării unei țări care a îndurat unele dintre cele mai dure condiții în timpul Războiului Rece.

România și Bulgaria au primit peste 30 miliarde de euro (33 miliarde de dolari) ajutor pentru modernizarea agriculturii. România a exportat 2,3 milioane de tone de grâu de când a început sezonul, în iulie, mai mult decât orice alt stat din UE, până acum. Bulgaria s-a situat pe locul trei în clasament, cu 885.000 de tone.

Gheorghe Lamureanu își amintește proiectul canalului, redeschis de Nicolae Ceaușescu în anii ’70, când vânzările de grâu în străinătate însemnau că mulți oameni nu puteau primi suficientă hrană. Fermierul, în vârstă de 64 de ani, a lucrat câmpurile adiacente căii navigabile mai bine de patru decenii și folosește canalul pentru le iriga.

„Tranziția din comunism a fost dificilă”, a spus Lamureanu. „Eram obișnuiți să fim producători. Nu am știut niciodată cum să vindem, așa că a trebuit să ne adaptăm”, a adăugat el.

De la aderarea la UE în 2007, fermierii locali și-au îmbunătățit stocurile de semințe, au cumpărat utilaje noi și au sporit producția cu subvenții agricole euroepene. Producția depășește cererea internă, România fiind, de asemenea, un element cheie pentru alte țări din regiune care fac parte din piața deschisă a UE.

Majoritatea a ceea ce exportă România nu crește în țară. Căile navigabile pe Dunăre aduc produse de la fermele din Slovacia, Ungaria și Serbia. Exporturile prin Constanța ar putea chiar să depășescă recordul anterior stabilit în 1989.

Cea mai mare piedică pentru extindere este infrastructura feroviară și rutieră din România și calitatea instalațiilor de transport din Bulgaria. Rutele de transport sunt dotate cu echipamente mai vechi, construite în timpul perioadelor economice controlate de stat, care fac încărcarea mai lentă decât în porturile occidentale.

După o recoltare timpurie, Lamureanu pregătea terenurile în vedera însămânțărilor pentru anul viitor. „Suntem mulțumiți acum, că am început să exportăm”, a spus el.

Peste graniță, în Bulgaria, cele 300 de hectare de teren ale lui Orlin Panev erau pregătite pentru următorul sezon. Fără capacitatea de a spori suprafața terenurile agricole din țară, „cu excepția unui război”, Panev și alți fermieri se concentrează pe îmbunătățirea calității. Egiptul este cel mai mare importator de grâu din regiunea Mării Negre, în timp ce Bulgaria trimite jumătate din producția sa în Spania. „Regiunea aceasta a devenit un factor foarte important, inclusiv în formarea prețurilor internaționale”, a spus Panev.

Constanța urmează să obțină un impuls competitiv major. Un nou complex de depozitare și manipulare a cerealelor de 24 de silozuri este setat să transfere 72.000 tone pe zi pe nave, de șase ori mai rapid decât rata actuală disponibilă. Complexul costă peste 50 de milioane de euro, cea mai mare parte a banilor provenind de la băncile locale. UE a finanțat o conexiune feroviară pentru a sprijini noul terminal.

Un nou complex de silozuri de cereale va face din portul Constanța, principalul centru de încărcare a grâului din Marea Neagră.

„Construiți drumul și vor veni oamenii”, spune Viorel Panait, președintele celui mai mare manipulator de marfă din Constanța, Comvex SA. „Acest terminal a fost o piesă din puzzle care lipsea”, a adăugat el.

În Bulgaria, există, de asemenea, planuri pentru a duce exporturile la nivelul următor. Un proiect de 100 de milioane de euro ar transforma o debarcare adiacentă într-o instalație de manipulare a mărfurilor cu un terminal de cereale planificat să exporte până la 2,5 milioane de tone pe an, pe navele destinate Africii de Nord.

Portul, numit TPP Ezerovo Ead, este condus de Danail Papazov, fost ministru al Transporturilor, care speră să închidă un acord de finanțare pentru a începe lucrările până la sfârșitul acestui an, preconizând finalizarea acestora în doi ani. Cel mai mare investitor de până acum este politicianul Ahmed Dogan, care a cumpărat 70% din compania lui Papazov.