BNR a decis menținerea dobânzii cheie de politică monetară la 5,25% pe an

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis în prima ședință din 2013 menținerea dobânzii cheie de politică monetară la nivelul de 5,25% pe an.

În primele trei luni ale anului trecut, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară de trei ori, cu 0,25 de puncte procentuale de fiecare dată, de la nivelul de 6% în noiembrie 2011, la 5,25% din martie 2012.

Rata dobânzii de politică monetară este cea care „dă tonul” dobânzilor practicate de băncile comericale din România.

În ședința din 7 ianuarie 2013, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât următoarele:

– Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25 la sută pe an;
– Gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar;
– Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Membru CA: Este nevoie de „regândirea echilibrată a obiectivelor, a misiunii și a rolului” BNR

Vineri, Nicolae Dănilă, membru CA la BNR și profesor doctor în economie, a făcut o serie de precizări pentru Ziarul Financiar cu privire la politica monetară a băncii centrale. Mai exact, Dănilă propunea „regândirea echilibrată a obiec­tivelor, a misiunii și a rolului băncii cen­trale”, în contextul stagnării economiei.

Este pentru prima dată când un membru al consiliului de ad­ministrație al BNR se exprimă cu privire la nevoia unor schimbări în abordările de politică monetară.

„Nu trebuie să ne sperie în etapa actuală rea­li­zarea unei creșteri eco­no­mice inclusive (con­cept care vizează creșterea eco­nomică „pentru toți”, având ca țintă creș­terea gra­dului de ocupare, reducerea sără­ciei și îmbună­tățirea ni­velului de trai n.r.) chiar în condițiile unei inflații mai mari decât țintele pe care ni le-am propus. Este adevărat că pe termen lung banca centrală este cea care sta­bilește și deter­mină în principal trendul și nivelul inflației – de unde încre­derea și aștep­tările pe termen lung în privința inflației, dar scăderea șomajului pe termen lung tre­buie să fie determinată în special de factori și reforme structurale, ca și de o flexibilitate a pieței muncii, ceea ce implică con­solidare fiscală și reforme eco­nomice”, a declarat el pentru Ziarul Financiar.

Ulterior, în ediția de luni, 7 ianuarie, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Mugur Isărescu, a precizat că BNR nu a dorit să dea niciun mesaj „în întâmpinarea” ședinței CA.

„Mulți dintre cei care m-au sunat m-au întrebat dacă nu cumva BNR a vrut să dea un mesaj «în întâmpinarea» ședinței din 7 ianuarie a CA. În toată lumea, foruri sau instituții importante, înaintea unor decizii, testează uneori opinia publică scoțând în față o voce din conducerea colectivă. BNR nu a folosit în nicio împrejurare o astfel de practică. Nici altă dată și nici acum”, a explicat Vasilescu în Ziarul Financiar.

Evoluția ratelor dobânzilor de politică monetară

Evoluția dobânzilor practicate de bănci pentru creditele și depozitele în lei

Evoluția dobânzilor practicate de bănci pentru creditele și depozitele în euro

Surse date: BNR