Tăierea de dobândă era așteptată de o parte dintre analiști, după ce nivelul acesteia a fost menținut la ședința de politică monetară din iulie la 3,5%, fiind diminuate atunci ratele RMO pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit, de la 18% la 16%, și menținute cele în lei la 12%.
„În ședința din 4 august 2014, Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3,25% pe an de la 3,50% începând cu data de 5 august 2014”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.
Analiștii estimau, potrivit opiniilor exprimate într-un sondaj intern al Asociației AnaliștilorFinanciar-Bancari din România (AAFBR), că banca centrală ar putea reduce dobânda cheie la 3,25% până la finalul anului, jumătate dintre aceștia fiind de părere că scăderea ar putea fi decisă în ședința CA din 4 august.
Ei preconizează că scăderea ar continua pe parcursul anului viitor astfel încât să ajungă la un nivel de 3% la finele lui 2015.
De altfel, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a admis, după ședința CA din iulie, că banca centrală ar putea decide o nouă reducere a dobânzii cheie, în măsura în care traiectoria de scădere a inflației este una de durată.
„A fost bine poziționată până acum (rata dobânzii de politică monetară, situată la 3,5% -n.r.), suntem într-un proces de considerare, ca să nu zic de reconsiderare, să vedem în ce măsură traiectoria (inflației – n.r.) este una de durată”, arăta Isărescu.
Guvernatorul a punctat că membrii CA vor ține cont la deciziile viitoare privind dobânda cheie de faptul că dobânzile la depozite au ajuns real negative în multe țări, iar băncile locale se grăbesc să reducă dobânzile la economii, nu la credite, atunci când BNR operează reduceri ale dobânzii de politică monetară.
„Trăim într-o perioadă în care în multe țări are loc o represiune financiară, cel care economisește este într-un fel penalizat cu dobânzi real negative. Personal – și am văzut că majoritatea membrilor CA, ca să nu spun toți, împărtășesc acest punct de vedere – nu văd deloc necesară, ca să nu spun că mi se pare neeficient sau chiar periculos, o alunecare în direcția în care și România să descurajeze economisirea. Este un punct de vedere foarte important în deciziile noastre viitoare, mai ales că știm că băncile, dacă noi vom mișca rata de politică monetară, primul lucru pe care îl fac este să reducă rata dobânzii la depozite, nu la credite”, preciza șeful BNR.
În ceea ce privește RMO în lei, analiștii anticipează că ar putea fi reduse la 10% până la finele anului și la 8% până la sfârșitul anului viitor, în timp ce ratele rezervelor minime în valută s-ar menține la 16% în acest an, pentru a coborî la 14% anul viitor, cel mai probabil în decembrie.
Totodată, BNR menține în comunicat formula de „gestionare adecvată a lichidității din sistemul bancar”.
CA a analizat și aprobat Raportul trimestrial asupra inflației, care va fi prezentat miercuri într-o conferință de presă.